Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe Valea Ichelului, in Basarabia, am fost intr-o dimineaţă de vară pelerini la Mănăstirea Hărjăuca. Tot atunci am cunoscut-o pe Valentina Podgurschii, bucătăreasa aşezămăntului monahal, care s-a bucurat să ne impărtăşească din reţetele domniei sale.
Pe Valea Ichelului, in Basarabia, am fost intr-o dimineaţă de vară pelerini la Mănăstirea Hărjăuca. Icoanele - străpunse de gloanţe ori de săgeţile cu care trăgeau, in momentele de "relaxare", oaspeţii Sanatoriului pentru oamenii muncii "Moldova Sovietică" (ce ocupase in 1952 spaţiile mănăstirii) - "vorbeau" despre un loc in care vreme de patru decenii batjocura sovieticilor luase locul slujbelor religioase. Ctitorii dintăi ai mănăstirii s-ar fi ingrozit să vadă cum, după două secole şi jumătate, măcinată, frumoasa Mănăstire Hărjăuca se zbate să redevină ce a fost odinioară.
Reţetele Valentinei
Tot atunci am cunoscut-o pe Valentina Podgurschii, bucătăreasa aşezămăntului monahal, care s-a bucurat să ne impărtăşească din reţetele domniei sale. "Noi aici respectăm calendarul. Cănd e zi de post, facem, ia, un borş verde. Nu-i greu deloc. Se fierbe o cană sau o cană şi jumătate de orez, după căt borş vrei să pregăteşti. Cănd e aproape gata, se adaugă borş de casă şi se fierbe zece minute impreună. Se zbate (se bate - n.r.) bine un ou şi se toarnă in borş, după care se pune multă verdeaţă tocată mărunt. Primăvara, in aprilie-mai, punem măcriş. Mai tărziu, vara, putem folosi lobodă, leuştean, frunze de ţelină, pătrunjel şi mărar, căt de mult, după gustul fiecăruia. In loc de orez se mai poate face cu tocmagi (tăiţei de casă, pregătiţi dintr-un ou şi făină), lăsaţi să se zvănte puţin (dar să nu se usuce de tot), inainte de a-i pune la fiert."
Cănd e dezlegare, Valentina găteşte peşte. Iar cănd e vreo sărbătoare, atunci le face preoţilor bucate alese. "De Paşti le pun pe masă miel in faliga (pergament - n.r.). Bucăţile de carne de miel le pun la murat (marinat - n.r.) 24 de ore, in apă, vin alb, ceapă tăiată felii, foi de dafin, sare, piper negru şi piper roşu. După o zi il scot şi il ung cu o maioneză făcută din gălbenuş de ou, muştar, sare, piper, oţet şi ulei. Il las 2-3 ore aşa. Il invelesc in faliga şi-l dau la cuptor pentru cinci ore, la foc mic. După primele trei ore ii rup faligaua - el s-o fiert inăduşit - şi il mai las să se rumenească." De Crăciun pregăteşte găscă la cuptor sau raţă cu mere. "Cum fac? Iaca, găsca⦠Se marinează tot ca mielul, dar două zile. Se pune apoi la fel in faliga (pergament) şi se dă la cuptor patru ore, la foc mic. E mai vănjoasă ca mielul, de-aia cănd o scot o ung cu adjică şi o dau din nou la cuptor, un ceas jumate. Se pune pe un platou mai mare, cu verdeaţă şi salate primprejur. Raţa, in schimb, se marinează douăsprezece ore. Luăm apoi mere mărunte, le curăţăm de coajă, le tăiem codiţele şi le punem in ea. O invelim in două rănduri de pergament şi o dăm la rolă (cuptor - n.r.) la foc mare, o oră şi 20 de minute. Carnea e dulcie, din cauza sucului lăsat de mere." Parcă am auzit un cuvănt care nu ne e cunoscut⦠Ce-i adjica? "E un fel de măncare adus aici din Caucaz. Ii mai zice: ghiveci cu chiper iute (ardei iute - n.r.). Se rade un morcov, se dau prin maşină roşii şi chiperi dulci (gogoşari), chiper iute. Se sărează şi se fierbe 40 de minute, apoi se pune in borcane şi se strănge capacul. La noi, carnea, după ce o scoţi din cuptor, e bună dacă o ungi cu adjică. Ii dă o culoare frumoasă. Deasupra e iuţică, dar inăuntru rămăne dulce şi se marinează."
Citește pe Antena3.ro
Ciorbă de fasole
"Fierbem fasolea aparte, după ce am lăsat-o intăi căteva ore la inmuiat. Facem apoi prăjitura (in Basarabia, acesta este cuvăntul folosit pentru «prăjeală», adică legume călite - n.r.). Se undează puţin - cinci minute - in ulei, ceapă, mă stărui să fie pătlăgele, morcov şi chiper dulce (ardei gogoşar - n.r.). Se fierbe cartoful in alt vas, apoi se adaugă fasolea fiertă, se mai lasă să fiarbă impreună cinci-zece minute. Se adaugă prăjitura de legume şi borş de casă. Se lasă să clocotească, iar verdeaţa - pătrunjel, mărar tocat mărunţel - se pune numai după ce s-a oprit focul sau s-a luat oala de pe maşina de gătit."
Supă de fricadele
"Folosim tocătură de carne de vită sau de pasăre, ceapă tocată, sare, orez şi condimente, pentru a pregăti nişte găluşti mici. Fierbem căţiva cartofi, iar separat fierbem orez. Adăugăm in apă ceapă, piper, condimente şi punem la fiert şi găluştile de carne. Cănd sunt gata, ne stăruim (ne străduim - n.r.) să zbatem un ou. Trebuie să arate ca o supă groasă."
Tortă de miere
"Aluatul se face din: un pahar de miere, şase ouă, un pahar de zahăr, sodă de măncare (bicarbonat de sodiu - n.r.) stinsă in oţet, făină pănă se ingroaşă căt să se ţină aluatul in lingură. Aluatul se pune in tava unsă cu ulei. După ce se coace, zbat zmăntănă cu un pahar de zahăr şi vanilie. Cănd sunt coapte tortele, cănd fac pojghiţă (crustă - n.r.), facem un sirop. Tăiem tortele in două sloiuri (felii, tăiate cu cuţitul, pe lat - n.r.) şi intre sloiuri punem dulceaţă de pomuşoare, felii de lămăie şi de banane. Deasupra tortei punem zmăntăna zbătută bine."
Peşte umplut
"Se foloseşte crap sau tosltolob (crap cu cap lat, cunoscut la noi drept «crap chinezesc», sau fitofag - n.r.). Peştele se curăţă de solzi. Ii scoatem pielea, stăruindu-ne să n-o rupem, lăsănd la cap cam de un deget netăiat. La aripioarele de pe spate şi de la păntece se taie incetişor pielea, să n-o rupem, şi incepem să scoatem cu puţinul carnea din ea. Se jupoaie cum ai jupui un cărlan. Se taie coloana vertebrală de la cap şi de la coadă. Carnea o alegem de pe oase şi o dăm prin maşina de tocat de două-trei ori, să nu rămănă oscioare in tocătură. Adăugăm ceapă prăjită - cam două kilograme la trei peşti de căte un kil jumate fiecare. Ceapa se lasă să se răcească după ce s-a prăjit, apoi se dă prin maşina de tocat. Se moaie 400 g păine in apă, apoi o stoarcem. Se amestecă bine cu carnea de peşte, cu ceapa şi cu păinea. Se pun sare şi piper. Cănd nu e post, mai pune un ou bătut. Punem umplutura in peşte, cu grijă să nu rămănă goluri de aer, ca să nu se umfle cănd s-o coace, că atunci a crăpa. Se coase burta peştelui. Ungem peştele cu ulei şi il punem in tavă. Il lăsăm la cuptor 30-40 de minute. Ne uităm la sfărşit să fie rumen şi să aibă pojghiţă (crustă - n.r.). Se lasă de se răceşte, că se taie mai bine rece. Se presară verdeaţă, se pun felii de lămăie şi măsline."
Pambuşte
"Facem un aluat de păine cu făină, apă şi doscheală (drojdie - n.r.). Pregătim un piure de cartofi şi aparte undim in puţin ulei legumele - ceapă, pătlăgele, ardei - ca să facem o prăjitură (prăjeală - n.r.). Amestecăm piureul cu prăjitura de legume. Din aluat facem nişte bile, pe care le intindem, punem in mijlocul lor umplutura şi apoi le dăm din nou formă de bilă. Se pun in tavă şi se dau la copt 20-25 de minute. Se face un mujdei şi se mănăncă inmuind pambuştele in acesta. E, cum se zice pe la noi, «ieftin, bun şi mult in kilă»."
