Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printre ultimele evenimente culinare la care am participat in ultima perioadă s-a numărat şi Campionatul Internaţional de Gătit in Aer Liber de la Gilău, din judeţul Cluj
Printre ultimele evenimente culinare la care am participat in ultima perioadă s-a numărat şi Campionatul Internaţional de Gătit in Aer Liber de la Gilău, din judeţul Cluj. O manifestare organizată in curtea castelului de la Gilău, care a dat prilejul atăt participanţilor la concurs, căt şi vizitatorilor să afle ce inseamnă să găteşti in aer liber, care sunt ustensilele de care te foloseşti, ce măncăruri poţi să prepari (de la unele simple la altele complexe şi rafinate), dar şi să se cunoască şi să guste din felurite măncăruri. Gulaşuri, batal la proţap, tocană de oaie cu mămăligă slobozătă şi castraveţi covăsăţi, costiţe la grătar in stil vienez cu miere de albine şi scorţişoară sau ciorbă de peşte cu apă de Dunăre, file de şălau in sos de bere la disc, saramură de biban au fost doar căteva din preparatele cu care s-au delectat vizitatorii şi oaspeţii acestei manifestări.
Ceaunul, ceaonulâ¦
"Vedeta" acestui eveniment a fost ceaunul, mai mare sau mai mic, din fontă, cupru sau aramă, in care concurenţii au gătit gulaşuri de berbecuţ cu hribi, din carne de porc, de viţel, de vită sau ciorbă lipovenească de peşteâ¦
Şi dacă tot a fost in "centrul atenţiei" am zis să aflăm mai multe despre acest "vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un măner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor bucate". Se spune că este "cea mai de seamă unealtă din casa ţăranului. In el se face mămăligă, se fierb cartofi, lapte dulce, bostan şi, cănd e crăpat ori dogit şi curge, se fac in el cucoşi sau flori".
Din cartea "Din bucătăria ţăranului romăn" de Mihai Lupescu, un studiu de antropologie romănească, aflăm despre ceea ce a insemnat ceaunul in gospodăria ţăranului romăn. De exemplu, ceaunul cumpărat din tărg, inainte de intrebuinţare, se arde in cuptor, se spală, şi apoi se intrebuinţează, ca să nu fie spurcat. Conform tradiţiei populare, nu se dă cu imprumut, deoarece te poţi umple de bube rele. Cu funinginea de pe fundul ceaunului se ung ciubotele, să fie negre; se mai dau sprăncenele şi mustăţile sau se face cerneală neagră. Cănd fundul ceaunului se arde inseamnă că se va strica vremea. Se ţine sub laiţă, la un loc ferit, cu gura in jos, ca să nu se spurce pisicile ori căinii in el. Dar dacă s-a intămplat cumva acest lucru, atunci ceaunul se arde in cuptor, se freacă bine şi se sfinţeşte de preot, cănd se face agheasmă. De asemenea, există şi o sărbătoare a sărbilor din Romănia, "Ceaunul de Aur", la care se pregăteşte celebra ciorbă de peşte.
Smochine cu brănză de capră
Să revenim la bucatele care se pot prepara in aer liber: in jar, la grătar, la ceaun sau pe plită. Chiar dacă ne găndim, in primul rănd, doar la mici, fripturi sau gulaş, am constatat că se pot face mult mai multe preparate, unele, adevărate creaţii.
Un bun exemplu a fost echipa "Omega 3", care a avut următorul meniu: primul fel - smochine cu brănză de capră, roşii cherry şi sos de oţet, invelite in folie de pergament şi făcute la grătar; ca fel principal - somon la ziar, iar la ceaun - "bouillabaise" (o supă de peşte, ce işi are originile in Antichitate), preparată din carne de peşte alb şi creveţi. Florin, Adrian şi Claudiu, componenţii echipei "Omega 3", sunt nişte amatori in ale gastronomiei, dar foarte pasionaţi de acest domeniu. Unul dintre premiile căştigate a fost cel de popularitate oferit din partea organizatorilor.
O altă echipă care a ieşit in evidenţă a fost "Delicaţii" - Raluca Petrescu din Argeş şi Răzvan Cruceanu din Dămboviţa. "El este mult mai pasionat de gătit decăt mine", ne-a spus Raluca. "Am aflat de această manifestare de pe internet şi ne-am hotărăt să participăm." Brănză coaptă pe felii de roşie coapte, cu busuioc şi trei tipuri de sos, cotlete de miel pe pat de rucola, cu sos grecesc in roşie coaptă şi cartofi cu rozmarin, chifteluţe dulci din dovlecel, asortate cu două feluri de dulceaţă de afine şi de vişine au fost preparatele care le-au adus două premii: locul I la meniu alternativ şi locul II la grătar. Au plecat de la concurs cu un singur regret.
"A fost o atmosferă foarte plăcută, ne-am simţit bine, dar n-am apucat să gustăm decăt foarte puţin din bunătăţile prezentate, pentru că, in căteva secunde, după ce degusta juriul, se făceau nevăzute!", ne-au mărturisit Raluca şi Răzvan, pe care i-am intălnit la expoziţia "Eva a trăit la Pleşcoi", de la Clubul Ţăranului, din cadrul Muzeului Ţăranului Romăn.
Bucătăria fără foc
Printre sutele de preparate, făcute la foc, să spunem aşa, am aflat şi unele pe care le putem include la "bucătărie fără foc". Inginerul George Eisikovits, care cunoaşte şi se documentează de 15 ani in acest domeniu, şi Ofelia Pripon le-au oferit vizitatorilor informaţii şi le-au demonstrat pe viu cum se pot prepara aceste bucate. Dintre ele amintim: la aperitiv "Green Spirit", din roşii, ardei, pastă de brănză, rădăcinoase, ou, ulei de măsline; la felul intăi - supă de salată "Alive", ce conţine salată verde, usturoi, iaurt, lapte, borş, sare, piper, mărar, ou, ulei de măsline; la felul doi - o tocăniţă de ciuperci "Green Stew", din ciuperci, ou, ulei de măsline, ulei de porumb, usturoi, condimente, seminţe şi, la desert - un tort "Green Life", din seminţe, cereale integrale, brănză de vaci, nucă, miere, fructe, cacao, unt, frişcă şi smăntănă.
