Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Târguim, târguim ca să mâncăm! Dimineaţa, la prânz şi seara. Unii chiar şi noaptea! Mi s-a făcut lehamite. Mă omoară o lene şi o lipsă de imaginaţie culinară ce n-am văzut! Îmi vine să mă manifest ca unul dintre aceia care citesc blogurile culinare, sau articole despre gastronomie, şi să critic, să bombăn, să mă dau cu pricepere, dacă habar n-am, ba chiar să-mi manifest oftica folosind vorbe urâte, căutând greşeli gramaticale şi noduri în papură oricui.
Acum am treabă cu savanţii! Îi urăsc pe ăia care nu sunt în stare să obţină nişte chestii care să te scutească de a mai face mâncare! Iei o... ceva, o pastilă mititică, îi zici pulpă de pui şi aia mănânci! Ce mai trebuie să umbli pe la piaţă, să cumperi legume şi alte alea!? Gata! Pastiluţa şi eşti sătul! Hm! Adică să nu-ţi mai miroasă a pui fript sau prăjit? A ceapă cu slăninuţă afumată, a borş, a fasole cu ciolan afumat, a usturoi, a peşte fript?! Şi unde mai pui că, probabil, va trebui să umbli şi după pastiluţă aşa cum umbli după cumpărături azi! Şi... bucătăria mea? Ce se va întâmpla cu ea? Va mirosi a farmacie? O voi umple cu borcănaşe etichetate, pline cu pastiluţe? Când va umbla cineva cu borcănaşul cu pastiluţe de varză murată voi zbiera la el: Pune mai repede capacul că mi-ai împuţit bucătăria cu miros de varză!? Şi... cu ouăle ochiuri, şi mămăliga, cum va fi?
Gata cu aiureala!
Mă avânt în plin bulevard ca să-mi schimb starea de spirit şi să găsesc un dram de inspiraţie. Intru la magazinul cu pâine şi cumpăr o franzelă, pe care o tai felii la aparat şi ies cu aerul că am marcat un punct. Încep cercetarea, nu a magazinelor, pentru că aproape toate au aceleaşi produse şi preţuri (cred că sunt înţeleşi între ei), ci a "fugarilor", a micilor comercianţi ambulanţi, care-şi vând produsele pe marginea trotuarului. De ce "fugari"? Pentru că ei trebuie să fugă cu marfa în sacoşe, de câte ori apare vreun poliţist comunitar, pus pe amendat. O să spuneţi că încurajez specula! Aş! Faţă de ceilalţi, cele cinci-şase amărâte de băbuţe care vând "lapte natural, de vacă naturală", ouă de "găină adevărată" şi legume cât se poate de "ţărăneşti", la preţuri mai mici decât la piaţă, nici nu se pun la socoteală. Ce să mai vorbim de una-două băbuţe care vând bucheţele de flori, din propria curte, flori adevărate, de sezon, cu miros îmbătător de copilărie, de curte stropită, de băncuţă cu vorbe şoptite în fapt de seară. Cum să nu cumperi un buchet de flori, de toate culorile şi mirosurile, când te îmbie băbuţe adevărate, cu capoţele încheiate în nasturi mulţi, cu basmale, cu ilice, cu ciorapi groşi din bumbac, încălţate cu papuci şi chiar cu gumari? Şi, pentru 1 leu, îţi aduci în casă o micuţă grădină. Cumpăr şi flori.
Cu ochii sfoară după ceva nou, observ, cam la al treilea bloc distanţă, o băbuţă care avea pe o sacoşă din plastic, pe lângă legături de mărar, pătrunjel şi zarzavat pentru ciorbă, patru cutii dreptunghiulare, de conserve, ce-mi păreau cunoscute! Mă uit la băbuţă şi întreb: "Le vinzi?", "Da, maică, zicea ea, le vânz!". "Ia să văd!", îi zic şi întind mâna. Băbuţa mi-a dat o conservă şi mi-a zis: "Ia-o bre, că e bună, e în termen. Peste un an expiră. Le-am primit de la nepoată-mea. A venit la noi cu o liotă de prieteni ca să petreacă dă început dă facultate. Mai are un an şi gata. Da unii n-au vrut scoicile astea. Nici io nu le mănânc. Le-am adus să le vânz, dac-oi găsi să le dau. Dacă nu, le dau la raţe, că e scoici!". O ţigancă precupeaţă şi ea, care vindea dovlecei şi şosete de damă, îmi zise cunoscătoare: "La Paris, când am fost la al meu, am mâncat, la doamna unde lucra el, nişte midii din astea, da făcute cu vin şi cu orez. Bune rău! Că nici n-am ştiut ce era. Mirosea a peşte!", mai zise ea.
Iau o cutie şi ce să vezi?... Era o conservă de midii afumate, în ulei. O întreb repede cum o vinde şi-mi zice că o dă cu 4 lei, că e mai mult de 5 lei la magazin. I le cumpăr pe toate şi "o şterg englezeşte", ca să nu cumva să-mi mai ceară vreun ban. Ah! Paula, mamă! Să vezi ce minuni îţi voi oferi când vii acasă!
Amintiri
Continuu cercetarea şi cât trec de localul uneia dintre mulţimile de bănci apărute, fac deja meniul.
Cumpăr verdeaţă, o bucăţică de brânză de capră, de la sibieni, o legătură cu patru căpăţâni mari de usturoi.
Cum am ajuns acasă, am desfăcut conservele şi le-am scos sosul. Nu întotdeauna îl folosesc. Aşa că le-am pus într-un castron. În timp ce tocam pătrunjelul şi mărarul, mi-am amintit de bunica şi de scoicile pe care le pregătea.
Într-o zi, mai pe toamnă, a venit la noi o ţigancă bătrână cu o traistă dintr-un sac. Bunica a băgat-o imediat în curte, ca să n-o vadă nimeni. Într-un lighean mare, ţiganca a deşertat tot ce avea în sac, bunica i-a dat un alt sac nou, plin cu ceva, ţiganca i-a mulţumit şi a plecat. Când a ajuns bunica în dreptul meu, am văzut că avea în lighean o mulţime de scoici din cele mari. Mi se păreau uriaşe. A pus apă în lighean, apoi a început să cureţe valvele scoicilor cu peria de duşumele. După ce le-a curăţat pe toate, le-a spălat şi le-a pus în apă clocotită. Scoicile sfârâiau şi fâsâiau apoi, treptat, se deschideau. Bunica le punea într-o cratiţă mare şi apoi le scotea carnea cu un cuţit. Într-o oală cu apă pusese la fiert ceapă şi morcovi tăiaţi bucăţele mai mici, cu puţină sare. În oala aia a pus toate bucăţile de scoici. Le-a lăsat până s-au fiert bine. A zdrobit şi frecat o căpăţână de usturoi, cu sare şi o lingură de oţet. A tăiat solzişori două cepe mari şi le-a înăbuşit. După ce s-au fiert scoicile, le-a pus în castronul mare de supă, a turnat peste ele ceapa înăbuşită, usturoiul cu oţet şi pătrunjel tocat mărunt. A amestecat bine şi le-a pus capacul. A păstrat o parte din zeama în care au fiert scoicile, morcovul şi a adăugat puţin oţet, apoi a păstrat-o într-o crăticioară, la căldurică. A mai pus bunica şi puţină smântână, într-un castronel pentru cine doreşte.
Am întrebat-o de ce s-a ferit când a luat scoicile? Ea mi-a zis că multe dintre vecinele noastre nu ştiu cât de bune sunt şi consideră că sunt doar o mâncare ţigănească. "Numai că-s năroade! Scoicile sunt foarte bune! Iar dacă le faci cu ulei grecesc (de măsline), eşti mai sănătos şi trăieşti mai mult!"
● Ce cumperi pentru două persoane:
4 buc. conserve de midii x 5,4 lei buc. = 21,6 lei
1 pahar smântână x 3,4 lei = 3,4 lei
100 g brânză de capră x 25,00 lei/kg = 2,50 lei
O legătură usturoi x 1,00 lei/leg. = 1,00 lei
O legătură mărar x 0,5 lei = 0,5 lei
O legătură pătrunjel x 0,5 lei = 0,5 lei
4 ouă x 0,40 lei = 1,60 lei
Total = 31,10 lei
● Ce foloseşti din cămară:
2 cepe, un pahar de orez, sare, piper, ulei, lămâie, vin alb.
Reţete:
MIDII CU OREZ
● Ingrediente: 2 conserve de midii, 2 cepe, sare, piper, un pahar de orez, ulei, 5 căţei de usturoi, o jumătate de linguriţă legume deshidratate, o jumătate de pahar vin alb demisec, mărar şi pătrunjel.
● Preparare: Scoateţi midiile din conservă şi le scurgeţi de sos. Tăiaţi mărunt ceapa şi o înăbuşiţi cu puţină sare. Când a devenit sticloasă, puneţi midiile, usturoiul pisat bine, vinul, 2 linguri smântână, sare, piper şi lăsaţi la foc foarte moale, 10 minute, apoi dregeţi de sare şi piper. Puneţi la fiert orezul, în puţin ulei şi apă cu legumele deshidratate. Daţi la cuptor. Când este gata, serviţi pe orez midiile cu sos, presărate cu verdeaţă. Merge cu un vin alb.
SANDVIŞURI CU BRÂNZĂ DE CAPRĂ ŞI MIDII
● Ingrediente: 8 felii de pâine, prăjite, 100 g brânză moale de capră, o conservă de midii în ulei, 2 linguri smântână, 4 căţei de usturoi, sare, piper, verdeaţă (mărar, pătrunjel, după gust).
● Preparare: Scurgeţi midiile de sos şi le puneţi într-un castronel. Prăjiţi pâinea şi o păstraţi caldă. Frecaţi brânza cu o lingură de smântână, dacă e cazul mai puneţi, până obţineţi o pastă, adăugaţi piper şi verdeaţă. Zdrobiţi bine usturoiul şi-l puneţi peste midii, pe care le amestecaţi bine pisându-le cu furculiţa. Ungeţi pâinea cu pasta de brânză şi apoi montaţi pasta de midii. Serviţi cu un vin alb sau o ţuică uşoară.
OMLETĂ CU MIDII
● Ingrediente: o conservă de midii în ulei, 2 ouă de persoană, o lingură de smântână, 2 căţei de usturoi, o lingură mălai grişat, verdeaţă, zeamă de lămâie.
● Preparare: Scurgeţi midiile de sos şi adăugaţi-le usturoiul pisat. Bateţi ouăle, puneţi mălaiul, puţină sare şi lăsaţi 15 minute. Preparaţi o omletă, la foc potrivit, astfel: turnaţi ouăle în tigaia cu puţin ulei încins, lăsaţi focul potrivit, când s-a rumenit o întoarceţi ca pe clătită, daţi focul mic, ungeţi cu smântână, puneţi câte midii doriţi (le puteţi tăia bucăţele), presăraţi verdeaţă şi puneţi capacul pentru câteva minute. Serviţi cu vin alb!
Citește pe Antena3.ro
