Ferecă şi desferecă

Luna lui Făurar este schimbătoare din fire. Când se face cald, de începe pământul a se dezgheţa, pregătindu-se de primăvară; când este frig de îngheaţă pietrele.

Aşa a fost lăsat de când lumea, ca timpul în luna făurar să fie când de primăvară, când de iarnă sau, cum mai spun bătrânii, "ferecă şi desferecă". "Câteodată, februarie îşi dă şi el arama pe faţă; vrea să arate că şi el este lună de iarnă. Atunci, ţin-te pânză, să nu te rupi! Unde îmi întoarce cojoaca pe dos, şi unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la gerul Bobotezei, ori în mijlocul iernii!" (Petre Ispirescu – "Obiceiuri şi datini la sărbători, după lunile anului, din ianuarie până în decembrie, în mahalaua Tirchileştilor, din Bucureşti şi din alte părţi").

RITUALURI ÎN VIE
În prima zi a lunii februarie se face şi acum un ritual, "Gurbanul viilor", al cărui scop este de a atrage belşugul. Elementele importante sunt corzile de vie, vinul obţinut din strugurii de cu toamnă şi focul. Încă de dimineaţă, gospodarii se duc în vie, aleg cele mai viguroase corzi de viţă şi se încing cu ele pe piept sau la brâu. După ce dezgroapă sticla cu vin din cel bun, ascunsă în vie înainte de sfârşitul toamnei, merg cu toţii spre o înălţime şi acolo fac un foc ce trebuie să se vadă din depărtare. Până la lăsarea serii, petreceau cu mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Cei care nu au participat la "Gurbanul viilor", în a doua zi din februarie îndeplinesc un alt ritual – "Târcolitul viilor" – al cărui scop este asemănător. Fiecare gospodar ia câte o bucată de bundărete (de fapt un fel de caltaboş pregătit anume) şi o ulcică cu vin.  După ce înconjoară via de trei ori, se opreşte în fiecare colţ al ei. Taie o coardă de vie şi o unge la căpăt cu o soluţie din funingine şi untură, stropeşte butucul cu vin şi mănâncă o bucată de caltaboş, rostind aşa: "Doamne, să-mi faci strugurii ca bundăretele!".
În timpul acesta, femeile pregăteau din mălai mămăligă pe care o împărţeau creştinilor, alături de puţină brânză şi ceapă. Cerealele rămase în gopodărie sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite. După ce se amestecă bine cu seminţele ce vor fi folosite la semănat, sunt puse deoparte, considerându-se că ele vor face ca plantele să fie ocrotite de dăunători.

Ruladă cu legume
Ingrediente: 500 g făină, 25 g drojdie, 250 ml lapte, două ouă, o lingură de zahăr, o linguriţă de sare, ulei, doi ardei graşi roşii, 100 g porumb, 100 g caşcaval, cimbru, oregano, piper.
Preparare: Făina se cerne într-un castron, iar în mijlocul ei se pune drojdia dizolvată în laptele călduţ în care s-a adăugat zahărul. Se presară sare, se pun ouăle şi se toarnă ulei cât să iasă un aluat potrivit. Se lasă la crescut într-un loc cald. Se întinde o foaie de aluat, se presară ardeii graşi tăiaţi cubuleţe, boabele de porumb, condimentele şi caşcavalul ras. Se rulează, se pune într-o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu făină. Se mai lasă puţin să crească, apoi se unge deasupra cu ouă bătute amestecate cu puţin lapte. Se ţine în cuptor până când se rumeneşte. Feliile de ruladă se servesc cu smântână şi pătrunjel proaspăt.