In aşteptarea iernii

In luna noiembrie trebuie incheiate şi ultimele pregătiri pentru iarnă. Dacă timpul este incă binevoitor se pot planta sălcii sau diferiţi pomi fructiferi. Dacă vremea este deja mult prea rece, trebuie acoperiţi pomii mai sensibili ca să treacă cu bine peste ger.

In luna noiembrie trebuie incheiate şi ultimele pregătiri pentru iarnă. Dacă timpul este incă binevoitor se pot planta sălcii sau diferiţi pomi fructiferi. Dacă vremea este deja mult prea rece, trebuie acoperiţi pomii mai sensibili ca să treacă cu bine peste ger. Frunzele şi crenguţele uscate se adună in grămezi, se amestecă cu pămănt şi apoi pot fi aşezate in jurul pomilor, pentru a le proteja rădăcinile. Tulpinile copacilor din livadă se acoperă cu o soluţie obţinută din zeamă de var, balegă de vită şi sănge. In tradiţia populară, acest amestec are rolul de a ţine iepurii departe de scoarţa copacilor.

Bogăţii ascunse in pivniţe

Este bine să se verifice din cănd in cănd fructele şi legumele puse la păstrare in pivniţe. Se intorc de pe o parte pe alta, iar cele alterate se indepărtează. La fel vor fi cercetate şi butoaiele cu vin. Dacă mustul fierbe mult peste măsură, butoiul va fi acoperit cu apă rece ca să se domolească. Dacă, dimpotrivă, mustul fierbe prea incet, se acoperă cu o pătură de lănă ca să aibă parte de mai multă căldură. Strugurii care au rămas şi din care nu s-a făcut incă vin sunt puşi la păstrare in lădiţe de lemn urmănd a fi folosiţi la prepararea prăjiturilor sau pentru compot şi dulceaţă.

Ritualuri tămăduitoare

La 1 noiembrie, in calendarul religios sunt pomeniţi Sfinţii doctori fără de arginţi Cosma şi Damian. Ei "ajutau nu numai oamenilor, ci şi dobitoacelor, şi nu primeau nimic pentru aceasta de la nimeni; căci toate acestea le făceau nu pentru avere (…). Dar nu cu buruieni, ci cu numele Domnului izbăveau de boale in dar, fără plată, şi fără să aştepte mulţumire." In calendarul popular insă, această sărbătoare poartă numele de Vrăcevul (cuvănt de origine slavonă, provenit de la termenul "vracevati" - a vindeca). In această zi, gospodarii iniţiau ritualuri de vindecare, in care deosebit de importante erau descăntecele şi plantele de leac. Printre bolile tămăduite, cele mai intălnite erau epilepsia şi febra tifoidă.

Cataif cu struguri

Ingrediente: blatul: 500 g fidea, 300 ml apă, 300 g zahăr, un plic cu zahăr vanilinat, esenţă de rom sau de vanilie, unt; crema: 400 g frişcă, 100 g struguri, 100 g smochine.

Preparare: Intr-o tavă unsă cu unt se aşază fideaua intr-un strat subţire. Se lasă in cuptor pănă cănd se rumeneşte puţin. In timpul acesta se amestecă intr-un vas apa cu zahărul şi se lasă pe foc să se topească. Se răceşte şi se adaugă zahărul vanilinat şi esenţa. Siropul se toarnă peste fidea şi se mai lasă in cuptor incă 20 de minute. Cănd s-a răcit foaia se taie in două. Se aşază o jumătate pe un platou şi se intinde frişca amestecată cu bucăţele de smochine şi de struguri. Se aşază cealaltă jumătate de foaie şi se ornează cu felii de smochine şi boabe de struguri.