La 15 august, atunci cănd Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, creştinii merg in pelerinaje la lăcaşurile de cult şi se inchină la icoanele făcătoare de minuni ale Sf. Maria.
La 15 august, atunci cănd Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, creştinii merg in pelerinaje la lăcaşurile de cult şi se inchină la icoanele făcătoare de minuni ale Sf. Maria. Tradiţia bisericească spune că Iisus Hristos l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil s-o anunţe pe Maica Domnului că va muri şi se va inălţa la cer. De fapt,
Arhanghelul Gavriil a incheiat astfel ceea ce incepuse cu ani in urmă, atunci cănd o anunţase pe Maica Domnului că va avea un fiu. Invăţaţii bisericii mai spun că, in cele trei zile care au urmat aflării veştii, Maica Domnului s-a rugat aprins şi şi-a luat rămas bun de la toate făpturile, iar măslinii şi sălciile se inclinau in faţa ei in semn de mare cinstire.
Pomenirea morţilor
In unele zone din Moldova, ziua de 15 august este percepută ca fiind una a morţilor, in care trebuie pomeniţi doar cei care au trecut in nefiinţă. De-abia la 8 septembrie, atunci cănd se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului, vor putea fi cinstiţi cei care au numele Maria sau Marian. Şi, pentru că Fecioara Maria este considerată a fi ocrotitoarea călătorilor pe mare, a marinarilor, la data de 15 august se sărbătoreşte Ziua Marinei in localităţile aflate lăngă apă.
In tradiţia populară insă, Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului reprezintă un hotar intre vară şi toamnă. Femeile adună ultimele plante de leac, ce urmează a fi păstrate departe de ochii neştiutorilor. Alte flori sunt culese şi puse in fiecare casă la icoana Maicii Domnului, pentru a căpăta puteri magice. Dimineaţa se duc la biserică fructe, mai ales struguri (ce poartă in această zi numele sugestiv de "colivă de struguri"), pentru a imbuna sufletele răposaţilor ce au fost uitaţi. In această perioadă incep strugurii să se părguiască şi, din acest motiv, există in sate obiceiul de a se alege păndari care să aibă grijă ca recolta să rămănă intreagă. Iar pentru a ţine departe păsările se realizează ritualuri cu character magic, care au rolul de a le lega ciocul. De la 15 august pănă la 8 septembrie, deci intre cele două Marii, trebuie să se semene grăul, pentru a fi cu spor.
Borş de peşte
Ingrediente: un kg de peşte, un morcov, doi ardei graşi, două roşii, două cepe, o ţelină, o rădăcină de pătrunjel, 500 ml borş, bulion, ulei, leuştean, sare, piper.
Preparare: Morcovul, cepele, ardeii graşi şi rădăcina de pătrunjel se taie mărunt şi se călesc intr-o tigaie cu ulei incins. Cănd au devenit moi, se toarnă apă, bulion şi se condimentează cu sare şi piper. Roşiile se curăţă de coajă, se taie in cubuleţe şi se adaugă in oală, turnănd şi borşul fiert in prealabil. Peştele se curăţă de solzi, se eviscerează, se spală şi se taie in bucăţi potrivite. Se adaugă in oala cu ciorbă şi se lasă să fiarbă aproximativ 20 de minute, la foc mic, avănd grijă să nu se sfărăme. La sfărşit se adaugă o lingură de ulei şi leuşteanul proaspăt tocat.