Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
|
|
|
|
|
Ansamblul folcloric "Tihii Dunai" (Dunarea linistita)
|
Singurul "intrus" e omul gazdei, Timofte. Fusesem invitati la o "sedinta gastronomica", la un "schimb de experienta culinar" si nu prea intelegeam rostul barbatului in capul mesei (nu ca am considera gatitul o preocupare strict feminina!). Dar avea sa ne demonstreze ca stie multe taine de-ale bucatariei si ca este stapanul unei tehnici pentru care l-am invidiat: cum sa cureti o scrumbie pe dinauntru si pe dinafara si sa-ti ramana o mana uscata. Si fiindca paream sa nu-l credem pe cuvant, ne-a si facut o demonstratie, chiar sub tabloul cu imaginea vasului pe care a navigat pe Dunare, pana la pensionare. Ramanem, vorba francezului, "bouche b...e".
|
|
Costume lipovenesti
din colectia Centrului Creatiei Populare Braila
|
Suntem imbiati sa luam loc, sa gustam din bucate: ciorba de peste, saramura, scrumbie prajita, icre, racitura de peste, implinite cu mamaliguta, mujdei, hrean si rachiu. Femeile sunt gurese, ne dau, rand pe rand, retetele lor. Cu secrete cu tot. Dar cand ajungem la borsul de peste, ii dau intaietate la vorba lui Timofte.
"Aveam 17 ani, lucram la Tulcea, la pescarie. Vin copiii lui Bodnaras intr-o duminica, in â58. Imi dau o jumaâ de votca si-mi cer sa le fac un bors de peste. Se uita la mine: "Ce-o face pustiul asta?", isi zic. Am taiat pestele cum am stiut. Aveam un ceaun cu grasime de-un deget pe el. Am dat cu un somoiog de iarba, pac-pac, cica l-am curatat. Am pus totul in ceaun: pestele, o ceapa, doua. Am pus si apa, mai tulbure, ca era din balta. M-am dus sa tai stuf sa-l pun pe foc. Eu bausem putin. Taciunele pica in ceaun, eu il luam cu lingura si il aruncam. Studentii se intrebau: "Ce face asta?". I-am fortat sa guste. Nu prea voiau. Dar le-a placut si au mancat direct din ceaun. Cu linguri de lemn, cu osanza de-un an pe ele. Le-am dat reteta. Dupa vreo doua saptamani mi-au scris de la Iasi ca reteta nu-i buna, ca n-a iesit borsul ca la mine. De, nu-l facusera cu apa din balta!"â¦
|
MITROPOLIE
|
|
Infiintata in 1846 la Fantana Alba (Bucovina de Nord), Mitropolia de Rit Vechi a marcat constituirea comunitatilor crestine de rit vechi intr-o biserica autonoma, care-i aduna pe toti crestinii ortodocsi de rit vechi din Europa, America si Australia. Din 1940, Mitropolia s-a mutat la Braila, unde functioneaza si acum.
|
|
TAINE DE BUCATARIE
|
|
Mancarea preferata a lipoveanului e ciorba de peste. Insa nu s-ar da in laturi nici de la saramura, bors de varza, saleanca ori lapsa. De baut, se bea rachiu si vin. "Dar sa nu ne intrebati cum se face. Sunt ani cand iese vinul bun. Sunt si ani mai rai⦠Si nu-i adevarat ca lipovenii beau multa votca."
Nu-ntrebam de "reteta vinului", dar ceva-ceva taine de-ale cuhniilor parca am vrea sa stim. Si-atunci Agafea, Fotinia, Elena, Nastasia, Nadia, Olga incep sa ne spuna despre bucatele vechi, in vreme ce Timofte Vasilev, gazda, din capul mesei, le asculta si le "indreapta" cate-o reteta.
CIORBA DE PESTE. La asta, "expert" e Timofte. "La noi, la lipoveni, ciorba de peste se face in felul urmator: pestele sa fie proaspat, curatat bine, spalat putin. Se fierbe. Nu se pune morcov. Doar un cartof, doi si ceapa - daâ sa le tai marunt. Pestele la fiert se pune fara sare, el trebuie sa lase din sucul lui propriu pe-afara. Daca pui sare, l-ai inchis si nu mai iese zeama ca lumea. Astepti sa iasa spuma, apoi pui sare, otet, dupa gust. Cine are gust face ciorba buna. Cine n-are⦠Dupa ce a dat in fiert vreo zece minute si e gata sa iasa pestele deasupra, inseamna ca e fiert. Il opresti si pui zarzavaturile. In special leustean si telina." Reteta e gata, dar Timofte Vasilev simte nevoia sa adauge: "Nu se pune morcov, nu se pune patrunjel. Daca faci o mancare cu morcov, o sa miroasa a morcov si-atat. Morcovul combate orice gust!" BORS DE VARZA. I se mai spune "ssi". Incerc sa ortografiez corect ceea ce aud. Pare un "s" dublat, apasat. De aici incolo, e "domeniul" femeilor. Ele isi completeaza una alteia reteta, asa ca n-am putea spune care a cui este. "Ssi-ul" se face din morcov, patrunjel, telina, care se fierb, apoi se adauga in oala sfecla si, la urma, varza. Gospodinele mai pun si ardei gras, si rosii, fiecare dupa gustul ei si dupa ce are in gradina. "Daca faci borsul cu carne, fierbi intai carnea, apoi o scoti si pui zarzavatul. Daca il faci de post, pui numai ulei. Toci telina, leustean si patrunjel verde si mai adaugi nitel suc de rosii."
SCRUMBIE PRAJITA. Secretul e sa-i faci cateva crestaturi pe spate, sa se scurga grasimea. Si la mujdei, sa pui grasimea prajita, in loc de ulei, adaugandu-i sare, cimbru, otet. RACITURA DE PESTE. "Numai anumite feluri de peste sunt bune pentru asta: stiuca, salau si biban. Se pune mai intai o ceapa la fiert, intreaga. Apoi o scoti. Abia dupa ce a fiert bine ceapa pui pestele, iar cand apa a mai scazut, pui ienibahar, sare, piper." Barbatul intra in vorba lor: "Secretul gelatinei e ceapa. La o farfurie, daca pui o ceapa, iese un fel de zeama, daca pui trei cepe, e gelatina!". Lipovenii mananca racitura de peste cu hrean ras. LAPSA, BLINII, VARENICHI. Mancarea preferata de sarbatori se numeste lapsa. Sunt niste taitei de casa, cu ou. Se fac din ou, faina si sare. Se fierb apoi in zeama de la o gaina grasa. "Pentru blinii ai nevoie de o cana cu lapte, doua oua, doua cani cu faina. Bati ouale, pui si mirodenii, zahar. Dintr-un polonic trebuie sa-ti iasa asa, ca o clatita. Le umpli cu branza sarata de oi, le dai la cuptor si cand le scoti pe masa, le mananci cu smantana, cu miere sau cu unt. Varenichi sunt un fel de pelimeni⦠Adica niste coltunasi cu branza. Se fac dintr-un kilogram de faina, un ou, doua cani cu apa si sare. Framanti coca bine, o intinzi cu facaletul si o tai cu forma ori cu paharul. La un kilogram de branza pui 4-5 oua si le amesteci. Pe fiecare bucata de coca asezi putina branza, lipesti marginile si le fierbi in apa. La masa, le dai cu unt si smantana." |
