Meniul naţiunilor

Proverbul german "Mîncarea şi băutura unesc corpul şi spiritul" s-a potrivit ca o mănuşă sportului de nivel olimpic. Este şi motivul pentru care gastronomia a avut un rol important în cadrul Jocurilor Olimpice. De trei ori Jocurile au avut loc în Germania: în 1936 la Garmisch-Par­ten­kirchen (iarna) şi la Berlin, iar în 1972 la München. De fiecare dată ele pot servi ca exemplu a ceea ce se poate reali­za în domeniul artei culinare naţionale şi internaţionale. 

Proverbul german "Mîncarea şi băutura unesc corpul şi spiritul" s-a potrivit ca o mănuşă sportului de nivel olimpic. Este şi motivul pentru care gastronomia a avut un rol important în cadrul Jocurilor Olimpice. De trei ori Jocurile au avut loc în Germania: în 1936 la Garmisch-Par­ten­kirchen (iarna) şi la Berlin, iar în 1972 la München. De fiecare dată ele pot servi ca exemplu a ceea ce se poate reali­za în domeniul artei culinare naţionale şi internaţionale.  

După preferinţe

În bucătăria Jocurilor Olimpice de la München au lucrat numeroşi experţi în arta culinară, veniţi din diferite ţări. "Meniul naţiunilor", cum au numit organizatorii zona gastronomică a Jocurilor, a permis exprimarea diferitelor obişnuinţe culinare. Astfel, argentinienii şi-au adus 4.000 kg de carne pentru a prepara friptura lor preferată – "à la plancha". Japonezii nu s-au lipsit de sticlele de sos de soia şi propriile conserve de legume şi fructe, iar indienii au putut mînca curry, carne de oaie, miel şi păsări. De asemenea, sportivii din India au băut numeroase lactate. În ceea ce îi priveşte pe australieni, aceştia au avut carne la fiecare masă.

Francezii nu s-au lipsit de vinul roşu nediluat şi de brînză, fructe şi cafea după masă. În raportul oficial s-a spe­cificat că "sportivii francezi ştiu să mănînce bine". Finlandezii au cerut supe de fructe, iar italienii paste de toate felurile, bine garnisite cu parmezan. Mexicanii au avut nevoie de şofran, tabasco si usturoi. Turcii au manifestat un categoric interes pentru miel şi friptură de pasăre. Un mic dejun copios, compus din jambon, şuncă, ouă şi fulgi de ovăz, era "marca" celor mai mulţi dintre anglo-saxoni. Delegaţia din Malta a solicitat peşte în fiecare vineri, iar americanii au consumat la micul dejun cereale necunoscute în Germania, dar şi îngheţată şi tarte. 

Oficial, doar belgienii şi olandezii au băut bere. Nutriţioniştii au recomandat însă tuturor o "alimentaţie uşoară, bogată în proteine şi vitamine".

Băcănie

În Satul Olimpic de la München se afla şi o băcănie de la care sportivii au avut posibilitatea să-şi satisfacă mici pofte. De aici s-au cumpărat fructe şi dulciuri în cantităţi impresionante şi numeroase sucuri de fructe şi de roşii.


Meniu internaţional Supe: cu crutoane, Batvinnije cu Kwas; aperitive: jambon de Westfalia, ­cocteil de crevete; salate: inimă de lăptuci cu sos de muştar; garnituri: ţelină coaptă, porumb; felul principal: friptură cu sos de piper, medalion de somon; desert: mango în sos de ­ciocolată, fragi cardinal


În bucătăria Jocurilor Olimpice de la München au lucrat nu numai bucătari germani, ci şi alţi experţi în arta culinară, veniţi din diferite ţări. Ideea era ca fiecare participant să primească mîncarea cu care era obişnuit