Ocrotitorul oamenilor

In tradiţia populară, Pămăntul este susţinut de Iuda şi de Simeon Stălpnicul.

In tradiţia populară, Pămăntul este susţinut de Iuda şi de Simeon Stălpnicul. Dacă primul dintre ei este cinstit pentru că mult rău ar putea face oamenilor din cauza firii sale malefice, cel de-al doilea (sărbătorit la 1 septembrie) se bucură de preţuire pentru că prin sacrificiul său face ca Pămăntul şi oamenii să se afle in siguranţă. El ţine pe spatele lui atăt cerul, căt şi Pămăntul, protejăndu-le de peştele cel mare care ar dori să le răstoarne. "Sf. Simeon se numeşte Stălpnicul pentru că toată viaţa a stat intr-un picior pe un stălp inalt şi cu măinile ţinea Pămăntul să nu cadă; mamă-sa niciodată nu l-a văzut la faţă, pentru că nu voia să coboare." (Tudor Pamfile - "Sărbătorile la romăni").

De asemenea, el are in grijă butoiul fermecat in care sunt inchise vănturile şi atunci cănd trebuie le dă drumul cu măsură. Dacă nu este sărbătorit cum trebuie, el poate produce mari pagube. Apar cutremurele de pămănt, se prăbuşesc hornurile sau chiar casele cu totul. Nu se lucrează nimic pe cămp sau in gospodării, iar cei care incalcă această interdicţie riscă să se transforme in stană de piatră sau să şchiopăteze pentru multă vreme.

Predicţii despre vreme

In schimb, este un lucru bun să culegi merele din livadă sau să faci predicţii despre vreme. Astfel, dacă a doua zi incep să apară "văcuţele Domnului" este semn că in anul care vine se aşteaptă o recoltă bogată de usturoi. Aşa cum va fi vremea de Sfăntul Simeon Stălpnicul, la fel va fi tot anul de frumos sau de urăt, iar dacă tună urmează o toamnă lungă şi frumoasă.

In mod ciudat, in această zi nu se mai vede nici o vrabie. Poveştile populare spun că ele străng căt mai multe firimituri de păine şi merg la stăpăna lor, impărăteasa păsărilor. Aceasta, ascunsă intr-o căsuţă undeva in inima pădurii, căntăreşte firimiturile de păine pe care le duc păsările şi-şi opreşte partea ei. In felul acesta impărăteasa va avea păine un an intreg.

Nu trebuie uitat insă că la 1 septembrie, de Sfăntul Simeon, incepe noul an bisericesc, această zi fiind considerată in popor una cu noroc in toate.

Tartă

Ingrediente: un aluat de foitaj, un kg mere, pudră de scorţişoară, muguri de pin, 150 g zahăr, două linguri de pesmet, zahăr vanilinat, topping de caramel, mentă, o lămăie, unt.

Preparare: Merele rase se stropesc cu suc de lămăie. Se amestecă bine cu zahărul tos, zahărul vanilinat şi pudra de scorţişoară. Se călesc 15-20 de minute la foc iute, apoi se lasă intr-o strecurătoare. Aluatul de foitaj se intinde intr-o tavă de formă rotundă sau pătrată unsă cu unt. Merele se lasă să se răcească, se amestecă bine cu pesmetul şi se toarnă peste foitaj. Se nivelează, se presară mugurii de pin şi se introduce tava in cuptor. Se coace la foc mediu spre iute 25-30 de minute sau pănă cănd aluatul a crescut suficient şi a căpătat o culoare aurie. Se serveşte fierbinte sau rece, cu topping de caramel şi mentă tocată.