Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numele satului Eibenthal, in cehă, inseamnă "tisă", iar părăul care-l străbate se numeşte: Tisovitsa. Casele sunt tipice pentru o colonie de mineri austro-ungară, dar oamenii spun despre ei că sunt "olteni la cerere"
Numele satului Eibenthal, in cehă, inseamnă "tisă", iar părăul care-l străbate se numeşte: Tisovitsa. Casele sunt tipice pentru o colonie de mineri austro-ungară, dar oamenii spun despre ei că sunt "olteni la cerere"
Li se zice "pemi", cuvănt care a derivat de la "boemi", adică "locuitorii Bohemiei". Ioje Coţman ne spune pe scurt povestea celor 430 de cehi care mai locuiesc incă la Eibenthal - satul izolat, la care se ajunge urmănd, dinspre şoseaua care insoţeşte Clisura Dunării, şase kilometri şi jumătate pe o potecă de pădure ce se vrea "drum judeţean".
Citește pe Antena3.ro
"Olteni la cerere"
"Nu există documente. Se ştie insă că cehii s-au stabilit aici in perioada dominaţiei austro-ungare. Aici, in extremitatea estică a Imperiului, erau doar căteva sate care se ocupau cu păstoritul. S-a dorit să se populeze mai mult zona, pentru a putea avea militari localnici pentru posturile de grăniceri. Aşa s-a dat un anunţ de la impărăţie, in Bohemia, că cine ar fi dorit să vină ar fi primit ceva pămănt şi inlesniri in problema armatei - că nu vor face 8-10 ani de armată, ci numai unul. Asta era prin 1824-1826. Au fost trei sau patru valuri de migraţii. S-au inscris oamenii in Cehia, au venit la Viena, apoi aici. Erau, de obicei, meseriaşi săraci, bucuroşi că vor primi pămănt şi nu vor mai depinde de boier. Iniţial, nu li s-a spus oamenilor de ce vin, că era un interes strategic. Li s-a zis că au de defrişat nişte păduri. Şi-au tăiat la pădure şi-au incărcat pe vapoare de s-a dus lemnul pe Dunăre in Ungaria." Asta era atunci. "Ceea ce ştiu eu ştiu de la fratele străbunicului meu. El a venit de undeva de la sud de Pilsen. Localnicii din Eibenthal (sunt vreo şase sate compacte de cehi, iar altele două sunt amestecate) provin din toată Cehia." Acum, satul aparţine de judeţul Mehedinţi (cu alte cuvinte, s-a mutat din Imperiu in Regatâ¦). "Suntem olteni la cerereâ¦", mai zice, hătru, bătrănul Ioje Coţman.
Drumul lui Vaclav Havel
Ce s-a intămplat cu cehii odată ajunşi aici? Ocupaţia lor principală a fost mineritul. "Acum 50 de ani existau trei mine: cea de cărbune, la Baia Nouă, cea de crom, la Puşkarski, şi mina de azbest de aici. Mai lucrau puţin şi pămănturile, pe dealuriâ¦" Acum, dealurile sunt pline de sterilul de la mina de azbest. Şi ce mai poate să crească pe halda de steril? Azbestul provoacă şi cancerul. Mina s-a inchis, şi azi Eibenthalul e măcinat de alt cancer: "Ne pleacă tinerii! Dar ce să facă ei aici?!".
Inainte era greu, că nu se puteau căsători decăt intre ei. "Cehii de aici sunt catolici. Diferenţele de limbă, de tradiţii nu permiteau să se amestece cu alte neamuri. Fiind mai multe sate de cehi, s-au căsătorit intre ei. Pe parcurs, criteriile acestea au dispărut: ortodox-catolic⦠diferenţele par mult mai mici. Oamenii se pot inţelege. Uite, la mina asta aşa a fost. Au lucrat trei naţii impreună şi n-au fost probleme niciodată."
Tradiţiile? "Păi: Fărşangul. Se făcea, ca in alte ţări catolice, in ultima duminică inainte de Postul Mare. Era un bal care ţinea două zile şi jumătate - urmau şase săptămăni de post! După aceea nu mai aveam nici o distracţie pănă a doua zi după Paşti. Oamenii se imbrăcau mascaţi şi umblau din casă in casă cu muzica. Erau serviţi cu gogoşi calde şi cărnaţi, cu vin şi ţuică fiartă. Erau obiceiuri frumoase, dar au inceput să apună. Noi mai povestim şi ne amintim de vremurile ce-au fost! Fărşangul il făceau tinerii, dar ne-au plecat 100 de tineri in Cehia, cine să-l mai facă?"
Ioje Coţman şi "sfatul bătrănilor" din Eibenthal au incercat in fel şi chip să caute o soluţie pentru tineri să muncească in sat. Ar fi fost bună o făbricuţă de pantofi. Ori poate una de confecţii. "Am discutat şi cu nişte italieni, dar impedimentul cel mare e drumul pănă aici." Cănd a venit preşedintele Cehiei, Vaclav Havel, in Romănia, Ioje Coţman a făcut ce-a făcut şi-a ajuns la el, şi i-a spus ce problemă au. Havel i-a promis că vor face drumul din sat, dacă statul romăn asfaltează cei şase kilometri şi jumătate de la şosea pănă in Eibenthal. Satul are azi drum asfaltat, dar pănă in sat roata ţi se afundă in cărarea de pămănt din pădure, in vreme ce ochii privesc spre căprioarele ce par să nu cunoască teama de omâ¦
Gastronomie cehă
Ca să-l facem pe bătrănul "pem" să mai uite de durerile satului, il intrebăm de bucătăria locală. "Facem colaci din aluat dospit şi-i coacem in cuptorul de păine - «petzi na hleba». Inainte, la toată casa era căte un cuptor de păine! Am luat de la romăni sarmalele şi de la unguri un fel de măncare făcută din cartofi fierţi in coajă, trecuţi prin presă şi fierţi din nou cu griş sau cu mămăligă. Se presară apoi cu mac pisat şi cu untură. E o măncare consistentă şi uşor digerabilă. Se mai fac la noi un fel de clătite de le zice «palacinky». Apoi: knedliky⦠Sunt bune şi supele de zarzavaturi, ori măncărurile cu carne de găină de casă sau de iepure. Soţia mea fierbe carnea, o curăţă de pe oase şi-i face un sos cu smăntănă, puţin ulei, condimente. Pune măncarea pe platou cu găluşte (knedliky) din aluat pentru păine, fierte la aburi, in oale speciale. Facem şi 60-80 de litri de vin, pe care-l păstrăm pentru musafiri!" Azi, musafirii cei mai de vază sunt⦠copiii. Şi vorbind despre ei, lacrimi ii curg pe obraz. "Casa cui rămăne? Eu voi rămăne aici, la cimitir, că omul nu se răsădeşte in altă parte. Nepoţii şi copiii ar veni acasă, dacă ar avea de lucruâ¦"
Palacinky
Ingrediente: o cană de făină, două ouă, o cană de lapte, o lingură de zahăr, o lingură de unt, o jumătate de linguriţă de sare; pentru umplut: gem, jeleu sau marmeladă.
Preparare: Se amestecă făina cu zahărul şi sarea, se adaugă ouăle şi laptele. Trebuie să aibă consistenţa unei smăntăni. Se topeşte unt intr-o tigaie, se toarnă puţin din aluat, se rumeneşte pe o parte şi se intoarce pe cealaltă parte. Clătitele se umplu cu gem, jeleu sau marmeladă. Se rulează şi se servesc cu sirop de fructe ori cu frişcă deasupra.
