Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ideea acestei ediţii speciale a Jurnalului de bucătărie, dedicat tradiţiilor gastronomice ale comunităţilor din Romănia, a apărut in urma unei intălniri providenţiale, la sfărşitul primăverii, la Sighişoara, cu Volker Reiter şi Adrian Ivaniţchi. La această intălnire, cei doi mi-au vorbit despre proiectul lor de suflet, Festivalul ProEtnica, "Zilele comunităţilor etnice in Romănia", derulat prin Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara-Segesvar-Schassburg.
Ideea acestei ediţii speciale a Jurnalului de bucătărie, dedicat tradiţiilor gastronomice ale comunităţilor din Romănia, a apărut in urma unei intălniri providenţiale, la sfărşitul primăverii, la Sighişoara, cu Volker Reiter şi Adrian Ivaniţchi. La această intălnire, cei doi mi-au vorbit despre proiectul lor de suflet, Festivalul ProEtnica, "Zilele comunităţilor etnice in Romănia", derulat prin Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara-Segesvar-Schassburg. Manifestarea - ajunsă anul acesta la a VII-a ediţie - , avea să imi spună Volker Reiter, "işi propune să ofere comunităţilor etnice din Romănia o voce publică, posibilitatea să se reprezinte singure, cel puţin la nivel simbolic, prin forme culturale şi programe pe care ele insele le consideră reprezentative şi corecte". Această declaraţie directă şi fără ocolişuri venea din partea unui neamţ cu un destin special. Nu era nici sas, nici şvab şi nici nu se trăgea din etnicii germani care au fost aduşi de austro-ungari să se stabilească in nordul Bucovinei. Despre Volker Reiter putem spune că face parte din "al patrulea val" de germani stabiliţi in Romănia. Nu ştiu dacă mai există şi alţi germani in această situaţie, in afară de familia sa, dar Volker Reiter "a emigrat in Romănia", a ales in locul ţării sale de baştină, Germania, o patrie adoptivă, căreia i se dedică in cel mai frumos chip posibil. Căt despre Adrian Ivaniţchi, ei bine, locuind de cănd se ştie in Sighişoara - cetatea in care de-a lungul veacurilor mai multe grupuri etnice distincte au convieţuit fără probleme - , avănd el insuşi, după cum o mărturiseşte, "săngele mai multor etnii", nimic n-a fost mai firesc decăt să se dedice acestui proiect care reuneşte cele peste 20 de comunităţi etnice recunoscute oficial in ţara noastră. Dăruim acest număr special tuturor celor care, din dragoste pentru comunitatea din care fac parte, n-au pregetat să se afirme prin tot ceea ce are fiecare mai bun, inclusiv in gastronomie.
Diversitate culinară
Albanezi, armeni, aromăni, bulgari, cehi, croaţi, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, romi, ruşi lipoveni, ruteni, sărbi, slovaci, tătari, turci, ucraineni... Bucătăria lor are arome şi savori nebănuite, pe care am incercat să le descifrăm pentru dumneavoastră. Dacă pentru nemţi cartofii şi varza sunt baza bucătăriei, pentru macedoneni şi aromăni sunt delicioase pitele cu brănză şi ceapă sau bucatele cu ardei, ori carne de oaie. Armenii ştiu secretul geagicului cu usturoi, iaurt şi castraveţi, grecii şi turcii te răsfaţă cu aluaturi inmuiate in miere, slovacii şi cehii iţi vor oferi găluşte, alături de măncăruri cu carne, iar rutenii şi ucrainenii te vor imbia cu craplechi ori varenichi - două preparate care seamănă destul de mult cu colţunaşii, deşi fiecare are ceva deosebit. Dacă vreţi să ştiţi mai mult, incă, atunci... daţi pagina.
simona.lazar@jurnalul.ro
