Protectorul roadelor

CALENDAR GASTRONOMIC

O dată cu apropierea verii şi a timpului in care se străng recoltele, in viaţa satului se impune desfăşurarea ritualurilor ce au rol de protecţie. Este ca şi cum forţe necunoscute sunt gata să distrugă toată munca oamenilor. Recoltele suferă fie de prea multă secetă, fie sunt distruse de inundaţii. Iar, ca şi cum nu ar fi suficient, bolile şi insectele au şi ele partea lor de vină.

DIVINITATE AGRARĂ

Pentru a evita aceste forţe, cu mult peste puterea şi inţelegerea umană, oamenii l-au primit in mijlocul universului lor pe Gherman, divinitate agrară ce are rolul de a proteja recoltele. Pentru că indepărtează grindina şi aduce ploaia atunci cănd este secetă, in unele zone, Ghermanul este asociat cu Caloianul. Tradiţia populară spune că el este cel care are putere asupra ploii şi a grindinei. El hotărăşte in ce loc are să plouă şi care cămpuri vor fi măcinate de grindină. Dar chiar şi atunci cănd vremea este bună, alte pericole se pot abate asupra gospodăriilor. Viermii, omizile şi in general insectele, aflaţi la porunca lui Gherman, atacă culturile oamenilor care au nesocotit această zi. Femeile nu cos, nu se piaptănă şi nu spală, pentru ca din laptele vacilor să se facă brănză bună, ce nu se va strica uşor. In caz contrar, există credinţa că brănza va face viermi.

SĂRBĂTOARE UITATĂ

Şi totuşi, chiar dacă fiecare gospodar ar cinsti cum se cuvine sărbătoarea lui Gherman, respectăndu-i interdicţiile, urgiile tot s-ar abate asupra recoltelor. Bătrănii spun că de vină sunt tot oamenii, pentru că ei au uitat data adevărată la care se sărbătorea Ghermanul. Iar dacă ei şi-ar aduce dintr-o dată aminte care este această minunată zi, de nimic nu ar mai avea a se teme.

Creştinii il sărbătoresc in fiecare an pe Sfăntul Gherman la data de 12 mai. Despre el se spune că a trăit in Ţara Romănească in timpul domniei lui Mihnea al III-lea, la mijlocul secolului al XVII-lea. Pentru că a refuzat să-şi schimbe credinţa in Dumnezeu, el a fost spănzurat, iar corpul i-a fost aruncat in apele Bosforului.

Prăjitură cu brănză

Ingrediente:8 linguri de făină, 8 linguri de lapte, 8 linguri de zahăr tos, 6 linguri de ulei, o lămăie, praf de copt, două pliculeţe cu zahăr vanilinat, 3 ouă, 500 g brănză de vaci, esenţă de vanilie, coajă de portocală, jeleu de portocale. Preparare: Intr-un vas se amestecă făina cu laptele, zahărul tos, un ou, uleiul, o jumătate de pliculeţ de praf de copt stins şi zahărul vanilinat. Crema se toarnă intr-o tavă tapetată cu hărtie de copt. Deasupra se aşază o altă cremă obţinută din brănza de vaci amestecată cu două ouă, zahăr, esenţă de vanilie şi coajă de portocală. Se coace in cuptor şi la sfărşit se unge cu jeleu de portocale.