Roade pentru iarnă

Prin tradiţie, in luna octombrie se pregătesc conservele pentru toamnă. Cămările sau pivniţele se umplu cu borcane şi butoaie ce adăpostesc compoturi, dulceţuri sau murături.

Prin tradiţie, in luna octombrie se pregătesc conservele pentru toamnă. Cămările sau pivniţele se umplu cu borcane şi butoaie ce adăpostesc compoturi, dulceţuri sau murături. Dacă au fost puse cu pricepere, atunci ele vor ţine pănă la primăvară. Alte legume şi fructe sunt puse la păstrare in lădiţe cu nisip. In acest caz, cea mai importantă regulă este ca toate fructele şi legumele să fie culese mai spre amiază şi in zilele fără ploaie. Dacă sunt umede, vor mucegăi foarte curănd. Cartofii se păstrează in locuri reci, de obicei in pivniţe. Cu ceva timp in urmă, ei erau aşezaţi in gropi, ferindu-i astfel de gerul iernii. Imediat după ce au fost culeşi, cartofii se curăţă de rădăcinile subţiri şi se lasă un pic să se usuce coaja. De abia după aceea se pun la păstrare. După ce au fost culese toate legumele din grădină, pămăntul se sapă, primenindu-se pentru o recoltă viitoare. Invăţăturile din bătrăni spun că pămăntul trebuie să ingheţe bine peste iarnă, pentru a fi bun la primăvară.

Primenirea pămăntului

Pe de altă parte insă, dacă pămăntul a fost deja semănat de cu toamnă, este bine ca pe timpul iernii să fie protejat de un strat de zăpadă. In credinţa populară, Sfăntul Procoavă (sărbătorit la data de 1 octombrie, atunci cănd in calendarul ortodox este insemnată sărbătoarea Acoperămăntului Maicii Domnului) este cel care acoperă pămăntul cu un strat de zăpadă. Fetele tinere au grijă să-l cinstească cum se cuvine, sperănd ca Sfăntul Procoavă să le dea un păr bogat şi astfel să se mărite foarte curănd. Femeile postesc ca să fie protejaţi oamenii, dar şi animalele din gospodării.

Semnele vremii

Prima zăpadă căzută in octombrie prevesteşte o vreme mai călduţă in ianuarie. Dacă plouă insă foarte mult, peste măsură, luna decembrie va fi răvăşită de vănturi puternice. Şi frunzele copacilor pot "vorbi" despre cum va fi vremea in continuare. Dacă ele incep să cadă foarte curănd, urmează un an deosebit de bogat in recolte. Dacă, dimpotrivă, frunzele se agaţă pe crengi multă vreme, inspre iarnă, atunci se anunţă o toamnă lungă şi o iarnă năprasnică.

Vinete umplute

Ingrediente: 3 vinete, 200 g carne de porc, 100 g şunculiţă afumată, o ceapă, 100 ml suc de roşii, o crenguţă de rozmarin, 4 căţei de usturoi, sare, piper, ulei.

Preparare: Vinetele se taie in două, iar bucata mai mare se scobeşte de miez. Se sărează şi se lasă vinetele la scurs pe un grătar. Intr-o tigaie cu ulei incins se căleşte ceapa tocată, iar cănd a devenit aurie se adaugă carnea de porc, şunculiţa şi usturoiul tocate cubuleţe. Se poate stinge cu puţină apă. Cănd carnea este aproape gata, se toarnă sucul de roşii şi se condimentează. Se lasă pănă cănd a scăzut suficient, apoi se adaugă crenguţa de rozmarin. Vinetele se umplu cu această compoziţie, se aşază apoi intr-o tavă unsă şi se lasă in cuptor pănă cănd se inmoaie. Se pot servi cu smăntănă.