Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima săptămănă de după Rusalii stă tot sub semnul ielelor. In jocul lor frenetic, la răspăntii de drumuri, ii luau pe gospodari şi ii ridicau in văzduh, unde ii chinuiau amarnic. Pentru a se feri, oamenii obişnuiau să nu lucreze, in special miercurea, pănă la prănz, iar vinerea, după-amiază.
Prima săptămănă de după Rusalii stă tot sub semnul ielelor. In jocul lor frenetic, la răspăntii de drumuri, ii luau pe gospodari şi ii ridicau in văzduh, unde ii chinuiau amarnic. Pentru a se feri, oamenii obişnuiau să nu lucreze, in special miercurea, pănă la prănz, iar vinerea, după-amiază.
Cănd "fierbe apa in piatră"
Joi urmau alte pericole, chiar dacă acestea nu veneau tot din partea ielelor. Ziua mai este numită şi Joia Moşilor sau Joia Mănioasă, căci atunci ii pedepseşte Sfăntul Petre pe cei care nu ii respectă interdicţiile. Tradiţia spune că la porunca sa ploaia se transformă in grindină sau, aşa cum spun bătrănii, "fierbe apa in piatră". Pe de altă parte, gospodarii aveau mare grijă ca in această zi de joi să nu fie supăraţi sau mănioşi, căci aşa se vor simţi tot anul, iar treburile din gospodărie le vor merge din mai rău in mai rău.
Sufletele de după uşă
In Sămbăta Rusitoarelor, prima sămbătă de după Rusalii, incep să se intoarcă din nou morţii pe la casele lor. Pentru a le arăta că nu i-au uitat, creştinii impart vecinilor, copiilor sau celor sărmani bucate pentru sufletul celor veniţi de pe tărămul celălalt. Acelaşi ritual se practică şi in marţea din a doua săptămănă de după Rusalii, numită Marţea Morţilor, numai că de această dată sufletele se apropie şi mai mult de casele in care au locuit. Creştinii, animaţi de dorul pentru cei pe care nu i-au mai văzut demult, şi-au imaginat că morţii, fiinţe stinghere, intră in case şi se aşază numai după uşă, ca şi cum ar incerca să nu intineze prin prezenţa lor viaţa obişnuită a celor din casă. Aşteptăndu-i, gospodarii primenesc cu grijă locul de după uşă, aşezănd un covoraş sau o velniţă pentru ca odihna sufletelor răposate să fie mai dulce. Pe masă se aşază bucate insoţite de ceapă verde şi căni de lut pline cu vin rece, in care s-au strecurat căteva rămurele de pelin.
Tartă de paste cu ardei, ceapă şi dovlecei
Ingrediente: 200 g paste, unt, doi ardei graşi, 6 cepe verzi, ulei, cimbru, boia de ardei dulce, sare, piper, un dovlecel.
Preparare: Pastele se pun la fiert intr-o oală cu apă, in care s-au adăugat puţină sare şi ulei. Se scurg, se trec sub un jet de apă rece şi se pun intr-un castron. Intr-o tigaie cu ulei se călesc puţin ardeii graşi tăiaţi in feliuţe, cepele verzi tăiate rondele, dovlecelul tocat in cubuleţe. Se sărează şi se piperează după gust, apoi se adaugă boia de ardei dulce şi căteva fire de cimbru. Se unge cu unt o formă de tartă şi se aşază pastele amestecate cu legumele călite. Se pune tava in cuptor, la foc potrivit.
