Soare, mare si multa lamaie

"Nu vreau sa fiu nationalist, dar eu consider ca bucataria greceasca e cea mai gustoasa si mai interesanta din lume", imi declara in treacat domnul Angelos Avgoustidis, atasatul de presa al Ambasadei Greciei la Bucuresti. Suntem in holul sediului Uniunii Elene din Romania si, dupa un pahar cu ouzo (eu, nu, domnia sa) am chef de vorba. Imi asum impolitetea, insa nu-l las sa plece pana nu-mi explica ce-a vrut sa spuna cu asta. "Pastrarea traditiilor in acest domeniu al gastronomiei este, pe langa o afirmare a originilor, a contactului permanent cu radacinile Greciei-mama, un mijloc foarte bun de a pune pe masa mancare extrem de gustoasa", nuanteaza domnia sa cele spuse.

CUM VA PLACE. "Bucataria greceasca poate oferi fiecaruia exact ce isi doreste, iar mancarea poate fi mai usoara sau mai consistenta, in functie de gust, preferinte sau regim de viata. De la preparate din peste, care au o bogata traditie, pana la carne sau produse lactate si fructe, exista o paleta foarte larga de combinatii si retete, de la cele mai simple si la indemana pana la cele extrem de rafinate si complexe din punct de vedere al prepararii."

Ca si cum ar tine o lectie de gastronomie aplicata, domnul Avgoustidis ma indeamna sa gust cate ceva din cele puse cu multa gratie de gazdele noastre pe masa lunga, asezata in mijlocul incaperii.

"Gastronomia greceasca are caracteristici deosebite, dincolo de influentele balcanice pe care orice bucatarie traditionala din aceasta zona geografica le are. Din sudul tarii si pana in punctul cel mai nordic, intalnim extrem de variate "stiluri", ca sa zic asa, de a gati. Eu sunt din Salonic. Ei bine, acela este locul unde toate aceste particularitati gastronomice ale diferitelor regiuni ale Greciei se intalnesc. Rezultatul este o bogatie culinara extraordinara, care, ca sa fac o gluma, ma face sa-mi fie mila de atenieni, spre exemplu. In regiunea mea gasesti, pe langa preparatele traditionale, si o puternica influenta slava sau turceasca, care face ca bucataria mea de acasa sa fie una dintre cele mai interesante si variate ale Greciei. Ce spun eu nu este deloc o dovada de nationalism local, dar acolo Grecia se intalneste cu Balcanii pe o singura farfurie", pune cu eleganta gustul in cuvinte domnul Avgoustidis. Om de presa...

CULTURA GUSTULUI. "Pe de alta parte, este si un act cultural. Si acest act cultural are mai multe aspecte. Pentru ca o comunitate etnica sa supravietuiasca, este determinanta pastrarea identitatii proprii, memoria radacinilor. Iar aici, pastrarea limbii si a religiei devin elemente esentiale. Dar gastronomia unui popor face parte si ea din mostenirea culturala pe care el o poarta. Acesta este aspectul pe care vreau sa-l subliniez aici. Iar in ceea ce priveste comunitatea greaca din Romania, bucataria traditionala joaca rolul pe care il merita. Se observa in contextul pastrarii unui mod de viata, a felului cum iti onorezi oaspetii, a prieteniei, a familiei. Nu stiu cum te-ai putea numi grec, fara sa si gatesti greceste", afirma hotarat.

"Uite, chiar eu, cand am venit in Romania, acum patru luni, unul dintre primele lucruri pe care le-am facut a fost sa merg intr-un supermarket sa-mi cumpar peste. Am gasit peste de rau. Dar un grec nu prea se impaca cu pestele de rau. Trebuia sa cumpar peste de mare. De cand am gasit si am inceput sa-l gatesc, asa cum ma pricep mai bine, ma simt parca mai acasa. De altfel, imi si place sa gatesc. Pentru mine e o relaxare. Gatesc de regula duminica. E o zi mai libera pe care o dedic familiei. Sotia mea stie asta si ma lasa sa ma desfasor dupa bunul plac. Ma ajuta, dar stie ca nu are voie sa intervina in deciziile mele culinare. Dar are voie sa taie ceapa! Asa ca ajutorul ei atunci cand ma apuc eu de gatit se rezuma cel mai adesea la curatatul legumelor. Si nu ma intreaba nimic! Detest sa fiu tinut de vorba cand gatesc!", rade si, cu voia domniei sale, mi-l imaginez incins cu sort si infipt cu hotarare in fata aragazului.

Domnul Angelos Avgoustidis (al doilea din stanga), in mijlocul prietenilor, la sediul Uniunii Elene din Romania

AFIRMARE. "Celalalt aspect cultural al gastronomiei cred ca este la fel de evident. Nu trebuie decat sa ne uitam in jurul nostru si vom vedea cat de respectata este bucataria italieneasca sau cea frantuzeasca in lume. Exportand o parte a mostenirii tale, devii cunoscut ca popor pe piata culturala a lumii. Limba tarii tale poate fi inteleasa sau nu, anumite aspecte traditionale sunt sau nu intelese pe deplin si apreciate, dar gastronomia este un mod de comunicare fara cuvinte, un fel mult mai direct de a spune cine esti. Iar noi, grecii, stim cu siguranta ca avem lucruri importante de spus!"

Ce-i drept, spun. Dar mie mi-au luat piuitul si n-am ce-i face. Ca nu-i frumos sa vorbesti cu gura plina. Dialog fara cuvinte... Gustos, gustos...

"Pentru mine Salonic, din punct de vedere gastronomic, reprezinta foarte bine conceptul nou de Balcani, in care cu totii traim impreuna ca prieteni, nu unii impotriva celorlalti"

"Daca ar fi sa pun in cuvinte gustul bucatariei atat de speciale si minunate a poporului meu, as spune ca este o combinatie miraculoasa de soare, mare si multa lamaie! Atat!" - Angelos Avgoustidis, atasat de presa al Ambasadei Greciei la Bucuresti

SOUTZOUKAKIA - Suzukakia

E o varianta a retetei de kiftedes (chiftele!) din Salonic, specifica nordului Greciei. INGREDIENTE: un kg de carne tocata, 5 catei de usturoi pisati, o lingurita cu chimen, un sfert de ceasca cu vin alb sec, o ceasca miez de paine inmuiat, un ou, sare, piper, un sfert de ceasca ulei de masline, faina si ulei pentru prajit. Sosul: o jumatate de cana cu rosii pasate, 3 cesti cu apa, o lingurita cu unt, sare, piper, scortisoara si ienibahar. PREPARARE: Intr-un lighenas se pun toate ingredientele si se amesteca foarte bine. Se formeaza soutzoukakia de forma alungita (ca niste mititei), apoi se trec prin faina si se pun la prajit in ulei incins. Intre timp se pregateste sosul. Se pun ingredientele la fiert, la foc mic. Inainte de a se ingrosa, se adauga si souzoukakia in cratita si se lasa la fiert, la foc mic, timp de 10-15 minute.