Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar și în sfera audiovizualului de pe internet se va putea interveni doar după difuzarea unor materiale, în urma unor sesizări sau a autosesizării, dar numai în două domenii care afectează copiii și drepturile omului, în caz că se vor încălca reglementările în vigoare. Tot ceea ce înseamnă acum cenzură pe internet se face de către companii private sau organisme internaționale, în afara oricărui cadru legislativ național sau european.
Legea prin care CNA va avea atribuții și pentru conținutul de pe internet este votată deja în Camera Deputaților, dar Camera decizională este Senatul. Votul final se va da în luna februarie. Foarte mulți utilizatori de internet se așteaptă la o cenzură drastică, după ce această modificare legislativă va fi votată de ambele Camere ale Parlamentului. Cu toate acestea, nu se știe nici măcar dacă CNA va avea atribuții în privința canalelor de YouTube sau TikTok. În general, va fi vizat doar conținutul video, dacă afectează copiii sau promovează incitarea la ură și la violență, dar încă nu se știe cum va arăta varianta finală a legii. Între timp, internetul rămâne o zonă nereglementată, unde pe de o parte se aplică o cenzură absurdă și în afara oricărui cadru legal, iar pe de altă parte, sunt în continuare cazuri de abuz grav, bullying, incitare la ură și la violență, iar TikTok a făcut deja victime în rândul minorilor și adolescenților, în mai multe țări. De la CNA se așteaptă acum o intrare în normalitate, dar ar trebui să înțeleagă toți utilizatorii de internet în ce va consta această nouă activitate a autorității. „CNA nu se ocupă cu cenzura. Este vorba despre extinderea atribuțiilor CNA și în domeniul online, în baza unei directive europene pe care România a întârziat mult să o includă într-o legislație, dar se va aplica doar în două domenii și să nu creadă cineva că noi vom alerga după toți bloggerii, vloggerii și după toate site-urile”, a explicat Răsvan Popescu, membru CNA, pentru Jurnalul. Noile atribuții ale autorității sunt însă destul de limitate, conform proiectului legislativ. „Zonele în care CNA va fi prezent, conform modificării legislative, vor fi pentru protejarea minorilor de conținutul dăunător și protejarea publicului de conținutul care incită la violență sau la ură. În rest, se solicită, prin norme internaționale, tuturor platformelor de partajare de conținut audiovizual să-și ia propriile măsuri, astfel încât să nu se ajungă la o astfel de situație. Noi nu vom avea sub autoritatea noastră decât platformele de partajare a conținutului audiovizual. Un site în care un ziar duce în online ceea ce publică în ziar nu intră sub autoritatea noastră și nu va intra. Numai dacă face un fel de televiziune online cu alt conținut față de cel publicat”, mai explică membrul CNA.
Acțiuni în afara oricărui cadru legislativ
Deși nu există nicio lege, nu doar în România, care să permită cenzura pe internet, deja acest lucru se întâmplă, mai ales de la începutul pandemiei, pretextul fiind „lupta împotriva fenomenului fake news”. Facebook, Google, YouTube, Twitter și alte platforme media au cenzurat și continuă să cenzureze orice conținut, fără a mai da posibilitatea autorului sau proprietarului unui site să ceară explicații. Jurnalistul Ion Cristoiu, de exemplu, a avut canalul de YouTube suspendat, în decembrie 2020, timp de șapte zile, doar pentru ceea ce s-ar putea numi „delict de opinie”, fără nicio reglementare în acest sens, în baza cadrului legislativ. Suspendarea a fost motivată ca urmare a „încălcării standardelor platformei”, după ce jurnalistul obișnuit deja prea mult timp cu ideea libertății de exprimare, a postat pe canalul său YouTube un clip în care vorbea despre „Babuinia”, criticând „ceremonialul festivist” şi transmiterea imaginilor în direct, la aducerea vaccinului anti-COVID în România. Astfel aflăm că niciun fel de critică la adresa autorităților nu mai este „conformă cu standardele comunității online”, deși nimeni nu a stabilit vreodată reguli privind cenzura și îngrădirea libertății de exprimare. Dar se întâmplă oricum „și la case mai mari”. Cel mai cenzurat actor politic din ultimii doi ani a fost însuși fostul președinte al Statelor Unite ale Americii. Dincolo de faptul că se numește Donald Trump, cenzurarea fostului președinte al SUA pe rețelele de socializare arată că aceste platforme sunt deja dincolo de orice fel de lege, deși nimeni nu a sesizat această anomalie, din punct de vedere strict juridic.
Nu vrem cenzură, dar o finanțăm și e singura soluție
Doar anul trecut, UE a alocat un buget de 3,9 milioane de euro pentru lupta cu „fenomenul fake news”, iar unul dintre principalele instrumente este chiar cenzura. În decembrie 2020, Reprezentanța Comisiei Europene la București a organizat o conferință internațională pe tema combaterii dezinformării, în care s-a dezbătut și problema cenzurii. Oficialii europeni au ajuns la concluzia că nu se poate aplica cenzura, pentru că ar intra în conflict cu libertatea de exprimare, drepturile omului și toate celelalte principii democratice. Soluția ar fi una mixtă, dar înclinată mai mult către întărirea gândirii critice. Acțiunile Uniunii Europene privind combaterea dezinformării au creat centre de coordonare a Comunicării strategice și analiza informațiilor. De aici s-a pornit către pașii înapoi pe care îi face strategia de luptă împotriva dezinformării, pentru a nu crea un dezechilibru nedorit în democrație. Jurgis Vilcinskas, șef adjunct de divizie, comunicare strategică și analiză a informațiilor, Serviciul European de Acțiune Externă, susține soluția gândirii critice. „Nu trebuie să construim adevărate Ministere ale Adevărului (autoritate opresivă descrisă în romanul „1984”,de George Orwell - n.r.), prin ceea ce facem noi, ci să conștientizăm pericolul și lupta împotriva dezinformării. Trebuie să privim această chestiune de la nivelul acțiunilor individuale. Noi trebuie să fim cu toții responsabili, să verificăm sursele de informații și să decidem care este informația adevărată și care este falsă”, a precizat oficialul european. Cu toate acestea, în cadrul aceleiași conferințe, s-a vorbit deschis despre cenzură și despre finanțarea ei. Europarlamentarul român Victor Negrescu a amintit că Facebook și Instagram au creat un sistem de „fact check” foarte performant, instrument de care este nevoie pentru înlăturarea a ceea ce se consideră conținut nociv. Iar Alina Bârgăoanu, Decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice, a SNSPA, a susținut nevoia introducerii unor „soluții de natură tehnologică”, pentru eliminarea știrilor false: „Facebook are foarte multe instrumente la dispoziție, legate de inteligența artificială, pentru a da jos conținutul care e foarte dăunător pentru sănătate. Facebook a făcut aceste lucruri într-o manieră foarte consistentă, în spațiul american (...)”, a explicat expertul în combaterea dezinformării și „fake news”. Cu toate acestea, deși mai mulți copii și adolescenți sau chiar vedete ale internetului au fost victime ale provocărilor lansate pe TikTok, nicio reglementare și nicio formă de cenzură nu stopează acest fenomen. Mai mult, la o căutare pe Google, după cuvinte-cheie, putem constata că nici măcar nu sunt la vedere informații despre aceste cazuri, deși exact informarea victimelor ar trebui să fie principala preocupare a celor care pretind că fac aceste acțiuni de cenzură în mediul virtual pentru a proteja publicul. Faptul că nu se vede niciun fel de campanie de prevenție, după ce s-au alocat milioane de euro și de dolari pentru „combaterea fenomenului fake news” pe internet ar trebui să ridice cel puțin niște semne de întrebare, mai ales pentru că victimele care nu sunt protejate în niciun fel ajung la sinucidere.
CNA nu face cenzură. Acest lucru ar însemna să intervină într-un fel pentru ca anumite informații să nu se difuzeze. Noi intervenim numai după difuzare, iar sancțiunile se aplică doar dacă se constată abateri de la legislație.
Răsvan Popescu, membru CNA
