Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare an, pe 3 mai, lumea celebrează principiile fundamentale ale libertăţii presei şi aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în exerciţiul funcţiunii. UNESCO organizează azi o dezbatere online, despre importanţa, în timp de criză, a informaţiilor din surse independente şi fiabile, şi despre lupta împotriva „epidemiei de dezinformare”, aşa cum a caracterizat fenomenul António Guterres, secretar general ONU.
Dezbarea UNESCO, la care participă profesionişti din presa internaţională şi nume importante de la cârma Naţiunilor Unite şi a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, se concentrează asupra necesităţii de a susţine presa liberă în lupta contra informaţiilor false, care pun viaţa în pericol, promovând remedii mincinoase, mituri şi teorii ale conspiraţiei. Sunt prezentate cele mai recente date din raportul UNESCO asupra tendinţelor mondiale 2020, despre independenţa mass media şi libertatea presei în vreme de COVID-19. Documentul va fi lansat pe 5 mai şi arată, printre altele, că 42% din cele 178 de milioane de mesaje pe twitter, legate de pandemie, au fost produse de roboţi, şi că 40% din aceste mesaje nu erau de încredere. Se mai arată că, din cele 112 milioane de postări despre pandemie, pe reţelele sociale, 40% proveneau din surse puţin fiabile.
Dreptul de a şti
Tot legat de Ziua mondială a libertăţii presei, organizaţia independentă elveţiană PEC (Press Emblem Campaign) a atras atenţia că zeci de jurnalişti din lume au murit în ultimele două luni, din cauza infectării cu coronavirus. Organizaţia a atras astfel atenţia asupra faptului că jurnaliştii care transmit informaţii despre pandemie, de pe teren, sunt adesea insuficient protejaţi. PEC mai spune că lupta împotriva COVID-19 este folosită drept pretext, de către guvernele autoritare, pentru a reprima libertatea de expresie, de adunare şi de manifestare, şi cere ca statele să respecte atât dreptul la sănătate al cetăţenilor lor, cât şi dreptul la informare. „Transparenţa este primordială şi poate salva vieţi în cazul unei crize sanitare”, afirmă jurnaliştii PEC.
Citește pe Antena3.ro
Radio şi TV, surse fiabile
Referitor la informarea în criza actuală, cel mai recent raport al EBU (European Broadcast Union – Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune) arată că radioul și televiziunea continuă să fie cele mai de încredere surse media de pe Bătrânul Continent. În peste trei sferturi dintre ţări, rețelele sociale sunt cel mai puțin de încredere.
În timp ce 47% din oameni folosesc rețelele sociale pentru a afla ştiri despre coronavirus, doar 14% consideră că acestea provin din cele mai de încredere surse. La nivel global, canalele de știri TV (în special ale televiziunilor publice) sunt cea mai folosită sursă de informații COVID-19 și a doua sursă cea mai de încredere, după actualizările guvernamentale.
Raportul arată că încrederea în rețelele sociale şi în ştirile de pe internet a înregistrat scăderi semnificative, comparativ cu mijloacele de informare tradiționale. Încrederea în ştirile difuzate de mijloacele de comunicare în masă naţionale, se mai arată în raport, este direct proporţională cu libertatea presei din acea ţară.
Facilităţi pentru distribuitorii de presă
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a lansat ieri un apel către guvernanţi, pentru sprijinirea presei scrise – pentru că aceasta „încă are puterea de a fi vector al vigilenței civice și câine de pază al democrației”. Guvernul României e îndemnat să ia exemplul celui britanic, care e principalul client de publicitate al ziarelor. Tot guvernul britanic a publicat rezultatul unui studiu medical prin care se demonstrează că virusul care provoacă COVID-19 nu se ia de pe hârtia de ziar.
UZPR mai îndeamnă guvernanţii să-i încurajeze pe distribuitorii de presă scrisă prin facilităţi specifice, pentru a-i determina să nu-şi abandoneze activitatea.
„Întâmplarea face ca cititorii cei mai fideli ai presei scrise să fie exact cei care constituie principala «țintă» a ordonanțelor, respectiv bătrânii. Subminarea – voluntară sau involuntară – presei tipărite reprezintă încă o lovitură dată acestei categorii vulnerabile”.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
55 de jurnalişti din 23 de ţări au murit din cauza coronavirusului, arată organizaţia elveţiană Press Emblem Campaign.
