Invitat la locul de veci - Radu Ille, cu aracet si iod pe masina

Radu Ille s-a saturat sa-i dicteze cineva care nu are habar de muzica la ce piesa sa faca videoclip sau unde sa cante si unde nu. Asa ca si-a deschis propria casa de productie, Ille Records.

Baimareanul Radu Ille si-a dorit dintotdeauna sa ajunga artist. Pana sa castige o paine din muzica insa, a fost nevoit sa munceasca in mina, la Vulcan. Se credea scapat de nenorociri cand s-a mutat la Bucuresti, dar aici a dat de mizeria din lumea producatorilor muzicali. Cu patronul uneia dintre casele de discuri cu care a lucrat, Radu Baron, de la RBA, nu a terminat nici acum procesul pe care i l-a intentat pentru nerespectarea conditiilor contractuale. Nici cu Roton nu s-a impacat prea bine. Asa ca si-a stors portofelul si si-a facut propria casa de productie, Ille Records, la care va scoate luna viitoare cel de-al doilea album pe cont propriu.

AMENINTARI. De "prieteni" nu se plange. Nu acuza pe nimeni si incearca sa treaca peste neplacerile provocate de acestia. "Mi-am gasit aracet pe parbrizul de la masina, tinctura de iod pe capota. Ma doare sufletul, ca numa’ io stiu cat am muncit la masina asta. Da’ ce am facut io, cui? Ma suna pe telefon, seara, cu numar necunoscut: «Ba, tu stii unde-i Cimitirul Ghencea?». Zic: «Da, ce-i acolo?». «Acolo o s-ajungi!»."

Este fericit ca a reusit sa puna pe picioare mica lui afacere. "Ii munca, is bani, da’ merita", spune Ille. Cati bani? "N-am numarat, dar, mai mult decat banul pe care-l muncim, conteaza satisfactia ca e munca ta de la un cap la altu’ si nu-si bate nime’ joc de ea." Daca in plan de afaceri inca invata cum e sa fii investitor, in plan artistic Ille cauta sa-si creasca valoarea. De aceea, ia lectii de canto cu mezzo-soprana Claudia Maru-Hanghiuc, de la Teatrul de Opereta. "Nu inseamna ca nu stiu sa cant. Caut sa ma perfectionez, sa-mi imbunatatesc respiratia, calitatile vocale. Ii un antrenament necesar. Iar cand sunt pe scena, parca o vad pe profesoara si incerc sa aplic tot ce m-a invatat ea."

Putini sunt colegii de breasla din stilul etno pe care ii apreciaza. "Din stilul etno-lautaresc, foarte mult imi plac Viorica si Ionita din Clejani. Cu capul plecat ar trebui sa vorbesc despre ei. Din etno-pop, Loredana. In etno-rock nu exista nime’ peste Zdob si Zdub, si ei tot de-ai nostri is, desi-s moldoveni. Astia-s singurii artisti din muzica etno cu care as colabora. Pentru mine, restul nu exista."