Este vorba despre a alege în mod conștient în ce să investești energia. Este despre a te concentra pe ceea ce contează cu adevărat și a renunța la restul.
Iat[ 8 moduri simple de a avea o viață fericită:
1) Îmbrățișează imperfecțiunile
Este mai ușor de spus decât de făcut: îmbrățișarea imperfecțiunilor. Dar schimbă jocul.
În căutarea perfecțiunii, uităm adesea să apreciem frumusețea imperfecțiunii. Acest efort constant poate duce la stres, nemulțumire și multă grijă inutilă.
Acceptarea este piatra de temelie a păcii interioare. Când acceptăm că nimic și nimeni, inclusiv noi înșine, nu este perfect, începem să nu ne mai pese de lucrurile neesențiale.
Asta nu înseamnă că încetezi să te străduiești pentru îmbunătățire. Înseamnă doar că recunoști și accepți starea actuală așa cum este.
Scoate o pagină din cartea Budismului Zen. Ne învață despre wabi-sabi – arta de a găsi frumusețea în imperfecțiune. Este vorba despre a aprecia lucrurile așa cum sunt, nu cum crezi că ar trebui să fie.
Când te simți stresat din cauza unui defect sau a unei greșeli, respiră adânc și reamintește-ți: este în regulă. Îmbrățișează imperfecțiunea și mergi mai departe. Și acesta este primul pas în stăpânirea artei de a nu-ți păsa.
2) Practică atenția
Mindfulness înseamnă a fi prezent în acest moment. Este vorba de a-ți recunoaște gândurile și sentimentele fără a judeca. Și în această prezență, ești capabil să discerni ce merită cu adevărat grija și atenția ta.
De multe ori ne trezim regretând ce am făcut în trecut sau ne îngrijorăm pentru viitor. Și făcând acest lucru, ajungem să ne pese mult prea mult de lucrurile pe care nu le putem controla. Poate fi obositor și nu merită.
Practicarea atenției îți permite să treci peste acest zgomot. Te ajută să te înțelegi mai bine, să identifici acele lucruri care contează cu adevărat pentru tine.
Amintește-ți aceste cuvinte înțelepte de la Thich Nhat Hanh, renumit practicant de mindfulness și activist pentru pace: „Momentul prezent este plin de bucurie și fericire. Dacă ești atent, vei vedea.”
Încearcă. IA câteva minute în fiecare zi pentru a fi pur și simplu. Inspiră, expiră și eliberează grijile inutile. Aceasta este frumusețea atenției.
3) Înțelege natura suferinței
Acesta s-ar putea să fie greu. Pentru a stăpâni cu adevărat arta de a nu-ți păsa, trebuie mai întâi să înțeleginatura suferinței.
În budism, cele patru adevăruri nobile conturează realitatea suferinței. Primul adevăr spune: „Viața este suferință”. Acum, asta ar putea suna pesimist la o privire, dar este de fapt destul de eliberator.
Toți suferim. Este o experiență universală. Și o mare parte din această suferință provine din atașament și dorință – a dori ca lucrurile să fie într-un anumit fel, a te ține de lucruri care sunt impermanente.
A învăța să renunțăm la aceste atașamente este cheia pentru a ne reduce suferința și, la rândul său, să ne pasă mai puțin de acele lucruri care ne provoacă neliniște.
Este brut, este sincer, dar este și incredibil de eliberator. Înțelegerea faptului că suferința este o parte a vieții ne permite să ne parcurgem drumul prin ea cu har și rezistență.
Așa că nu uita: este bine să suferi, este bine să simți durere. Este ceea ce ne face oameni. Și, recunoscând acest lucru, putem începe să renunțăm la acele lucruri care cu adevărat nu ne ajută.
4) Cultivă autocompasiunea
Este un termen pe care probabil l-ai auzit, dar s-ar putea să nu-l înțelegi pe deplin. Și este esențial în călătoria de a nu-ți păsa de lucrurile inutile.
Mindfulness ne învață să ne observăm gândurile și sentimentele fără a judeca. Dar adesea, suntem cei mai reci critici ai noștri. Ne judecăm aspru, ne pasă prea mult de defectele noastre, de greșelile noastre, de neajunsurile noastre.
Aici intervine autocompasiunea. Este vorba despre a fi bun cu tine însuți în momentele de eșec sau durere, să înțelegi că toată lumea face greșeli și că este în regulă să fii imperfect.
Este crud, este sincer, dar este eliberator. Cultivând autocompasiunea, renunțăm la autocritica și la îndoiala de sine. Nu ne mai interesează atât de mult să fim perfecți și începem să ne acceptăm așa cum suntem.
Când te trezești că te gândești la o greșeală sau un defect, amintește-ți să fii amabil cu tine însuți. Fă tot ce poți și e suficient. Aceasta este esența autocompasiunii.
5) Învață să trăiești cu un ego minim
Acesta poate suna cam complicat la început, dar este un aspect cheie să nu-ți pese de lucrurile inutile - să înveți să trăiești cu un ego minim.
De multe ori ne pasă prea mult pentru că ego-ul nostru este implicat. Vrem să avem dreptate, să fim admirați, să fim văzuți într-un anumit fel. Și acest lucru ne poate provoca mult stres și nefericire.
Ideea este simplă, dar profundă: prin reducerea ego-ului nostru, ne eliberăm de constrângerile gândirii centrate pe sine. Devenim mai deschiși, mai plini de compasiune și, în cele din urmă, mai fericiți.
Ia-ți un moment pentru a reflecta asupra acțiunilor și deciziilor tale. Ești condus de ego-ul tău? Dacă da, gândește-te cum ai putea aborda lucrurile diferit.
Nu este vorba despre a fi pasiv sau supus - este vorba de a trăi cu autenticitate și umilință.
6) Recunoaște impermanența tuturor lucrurilor
Aceasta poate fi o pastilă greu de înghițit, dar este un adevăr fundamental atât în budism, cât și în practicile de mindfulness: totul este impermanent.
Fiecare sentiment, fiecare situație, fiecare persoană – toate sunt temporare. Și acesta nu este un motiv de disperare, ci mai degrabă un motiv pentru a renunța la grijile și îngrijorările inutile.
De multe ori ne agățăm de fericirea noastră, temându-ne de pierderea ei șirezistăm durerii, sperând că se va sfârși. Dar această agățare și rezistență nu duc decât la mai multă suferință.
Odată ce înțelegem și acceptăm cu adevărat că totul este trecător, încetăm să luăm lucrurile atât de personal. Încetăm să ne mai pese prea mult de lucrurile care sunt în afara controlului nostru pentru că știm că sunt temporare.
Este crud, este sincer, dar este și incredibil de eliberator. Recunoașterea impermanenței ne eliberează de povara agățarii și ne permite să trăim mai deplin momentul prezent.
Prin ce treci – bine sau rău – este temporar. Inspiră, expiră și eliberează. Și în acea renunțare, vei găsi o pace profundă și o fericire.
7) Renunță la așteptări
Iată un adevăr brut și sincer: așteptările pot fi o sursă majoră de nefericire. De multe ori ne pasă prea mult pentru că ne agățăm de cum credem că ar trebui să fie lucrurile.
Avem așteptări pentru noi înșine, pentru ceilalți, pentru viață în general. Și când realitatea nu satisface aceste așteptări, simțim dezamăgire, frustrare, chiar furie.
Budismul și învățăturile mindfulness ne încurajează să renunțăm la aceste așteptări. Să acceptăm lucrurile așa cum sunt, fără judecată sau rezistență. Acest lucru nu înseamnă că încetăm să luptăm pentru creștere sau îmbunătățire, dar facem acest lucru mai degrabă dintr-un loc de acceptare decât de așteptare.
După cum a spus odată renumitul profesor budist Pema Chödrön: „Renunțarea ne dă libertate, iar libertatea este singura condiție pentru fericire”.
Îmbrățișarea acestui adevăr poate fi incredibil de eliberator. Când ne eliberăm așteptările și acceptăm viața așa cum este, încetăm să ne mai pese de lucrurile care nu contează cu adevărat și începem să ne concentrăm asupra momentului prezent.
Respiră adânc, eliberează-ți așteptările și îmbrățișează libertatea care vine cu ea. Este un pas eliberator către o viață mai fericită.
8) Acceptă disconfortul
Acest lucru ar putea părea contraintuitiv: pentru a stăpâni cu adevărat arta de a nu ne păsa, trebuie să ne sprijinim în disconfortul nostru.
Mindfulness nu înseamnă doar găsirea păcii în experiențe plăcute. Este, de asemenea, despre recunoașterea și acceptarea disconfortului nostru, durerii noastre, emoțiilor noastre negative.
De multe ori ne pasă prea mult pentru că încercăm să evităm disconfortul. Rezistăm la ceea ce este incomod și, făcând acest lucru, îi dăm mai multă putere. Suntem prinși de grijile noastre, de fricile noastre, de anxietățile noastre.
Dar dacă ne-am apleca în acel disconfort? Ce se întâmplă dacă am recunoaște fără să încercăm să respingem?
Nu este ușor. Dar este incredibil de eliberator. Aplecându-ne în disconfortul nostru, ne dăm seama că nu are puterea de a ne controla. Înțelegem că este în regulă să te simți inconfortabil și că aceste sentimente vor trece.
Vei găsi un nou strat de pace și rezistență în tine.
Concluzie
Nu este vorba despre a deveni indiferent sau nepăsător. Este vorba de a te elibera de povara grijilor inutile și a stresului, și de a-ți concentra energia pe ceea ce îți îmbogățește cu adevărat viața.
Fiecare dintre acești pași este o călătorie în sine. Și, ca orice călătorie, începe cu un singur pas. Așa că alege unul care rezonează cu tine și începe de acolo.
Și amintește-ți, este în regulă să te împiedici. Cu toții suntem oameni. Cu toții suntem imperfect de perfecționare în felul nostru unic.