x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Contenciosul administrativ

0
06 Mai 2005 - 00:00

Potrivit Constitutiei, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

  • avocat EDUARD FAGARASEANU
  • SFATURI JURIDICE

  • Contenciosul administrativ reprezinta activitatea de solutionare, de catre instanta de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

    Instanta de contencios administrativ este Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrative-fiscale.

    Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

    Avocatul poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.

    Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate.

    NULITATE. Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse.

    Persoana vatamata in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale, se poate adresa instantei de contencios administrativ.

    Actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si de orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim. Participarea in instanta a Ministerului Public este obligatorie.

    EXCEPTIA DE NELEGALITATE. Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, va sesiza prin incheiere motivata instanta de contencios administrativ competenta, suspendand cauza. Solutia instantei de contecios administrativ este supusa recursului, care se declara in 48 de ore de la pronuntare ori de la comunicare si se judeca in trei zile de la inregistrare. In situatia in care instanta de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.

    OBIECTUL ACTIUNII JUDICIARE. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul de 30 de zile prevazut de lege, poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si eventual reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.

    Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ.

    TERMEN. Cererile prin care se solicita anularea unui act administartiv individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dupa caz, de la comunicarea refuzului de solutionare a cererii ori de la data expirarii termenului legal de solutionare a cererii ori de la data incheirii procesului-verbal de finalizare a procedurii de conciliere, in cazul contractelor administrative.

    DOCUMENTE. Reclamantul va anexa la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea publica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile.

    SOLUTIILE INSTANTEI. Solutionand cererea, instanta poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris. In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.

    Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, instanta poate da urmatoarele solutii: dispune anularea acestuia in tot sau in parte, obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit, impune uneia din parti indeplinirea unei anumite obligatii, poate suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere, sau poate obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.

    PROCEDURA DE SOLUTIONARE
    Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista. Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia. In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante nu este obligatorie procedura prealabila. Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale.

    BUNURILE CONCUBINILOR

    Mihai Zidaru: "Acum patru ani am cunoscut o femeie dar nu stateam impreuna. Vara o petreceam la ea, iar iarna venea si locuia la mine. Dupa patru ani ne-am despartit si am primit o citatie pentru partajul bunurilor acumulate impreuna. Mentionez ca toate bunurile au fost cumparate pe numele meu, eu avand un salariu de 8-9 milioane. Vreau sa va rog sa-mi spuneti daca exista vreo lege in care sa se prevada partajul bunurilor unor persoane care nu sunt casatorite legal si ce pot sa patesc daca nu ma prezint la proces. Va multumesc pentru amabilitate."

    RASPUNS: Pentru situatia unui concubinaj de durata, astfel cum este si cazul dumneavoastra, concubinii dobandesc conform practicii judiciare constatate in materie, un drept de proprietate comuna pe cote parti, ce se va stabili de catre instanta de judecata. Orice actiune formulata de catre unul dintre concubini, are caracterul unei cereri de revendicare si partaj, fiind astfel imprescriptibila. Ca atare, instantele de judecata in baza probelor pertinente si concludente ce urmeaza a se administra in cauza vor stabili daca bunul ori bunurile revendicate au fost dobandite in comun si urmeaza a fi supuse partajarii.

    PENSIE PENTRU INTRETINERE

    Ungureanu Stefan, Constanta: "Sunt pensionar si am fost implicat nu de mult intr-un proces de divort la care nu am participat pentru ca ma aflam in spital. In urma procesului s-a stabilit sa platesc 48% din pensie pentru intretinerea copiilor. Potrivit codului familiei, este legal sau nu? Cand am cumparat apartamentul fosta sotie nu avea nici un venit, iar eu l-am platit. Cum se imparte acest apartament?"

    RASPUNS: In ce priveste intretinerea, potrivit art. 94 din Codul Familiei, aceasta este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati. Instanta judecatoreasca va putea mari sau micþora obligatia de intretinere sau a hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui ce o primeste. Cand intretinerea este datorata de parinte sau de cel care infiaza, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. Insa intretinerea nu va putea depasi jumatate din venitul net din munca al sotului obligat la plata. Referitor la celalalt aspect, daca apartamentul a fost dobandit in timpul casatoriei, acesta face parte din categoria bunurilor comune ale sotilor.

    IMPOZIT PE DURATA CREDITULUI

    Mihailescu Gabriela, Campulung Muscel, jud. Arges: "Ma adresez dumneavoastra in numele mai multor prieteni interesati de legea conform careia cei care cumpara o locuinta cu credit prin banca sunt scutiti de plata impozitului pe durata creditului. Va rugam sa ne informati care este aceasta lege, numarul si anul de aparitie."

    RASPUNS: Stimata doamna, nu exista un asemenea act normativ. Confuzia care se face in aceasta situatie este intre modalitatea de cumparare - credit ipotecar, plata integrala si titularul dreptului de proprietate - banca ori beneficiarul imprumutului. In cazul in care dumneavoastra aveti calitatea de proprietar, indiferent daca imobilul respectiv e ipotecat in favoarea bancii sau nu, atunci dumneavoastra platiti impozitul. Cu alte cuvinte creditul ipotecar presupune inscrierea unei sarcini/a unei interdictii de vanzare in cartea funciara asupra imobilului al carui proprietar sunteti dumneavoastra, insa impozitul asupra imobilului se datoreaza anual de catre proprietar. Nu are nici un fel de relevanta modul de achizitionare al apartamentului, daca figurati ca proprietar, platiti impozit.
    Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   cazul,   intr-un,   drept,   instanţa,   contencios,   instantei

    Serviciul de email marketing furnizat de