Potrivit Constitutiei, orice persoana care se considera vatamata
intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce
i-a fost cauzata.
|
Contenciosul administrativ reprezinta activitatea de solutionare, de catre instanta de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Instanta de contencios administrativ este Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrative-fiscale.
PROCEDURA DE SOLUTIONARE
|
Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista. Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia. In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante nu este obligatorie procedura prealabila.
Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale.
|
BUNURILE CONCUBINILOR |
Mihai Zidaru: "Acum patru ani am cunoscut o femeie dar nu stateam impreuna. Vara o petreceam la ea, iar iarna venea si locuia la mine. Dupa patru ani ne-am despartit si am primit o citatie pentru partajul bunurilor acumulate impreuna. Mentionez ca toate bunurile au fost cumparate pe numele meu, eu avand un salariu de 8-9 milioane. Vreau sa va rog sa-mi spuneti daca exista vreo lege in care sa se prevada partajul bunurilor unor persoane care nu sunt casatorite legal si ce pot sa patesc daca nu ma prezint la proces. Va multumesc pentru amabilitate."
RASPUNS: Pentru situatia unui concubinaj de durata, astfel cum este si cazul dumneavoastra, concubinii dobandesc conform practicii judiciare constatate in materie, un drept de proprietate comuna pe cote parti, ce se va stabili de catre instanta de judecata. Orice actiune formulata de catre unul dintre concubini, are caracterul unei cereri de revendicare si partaj, fiind astfel imprescriptibila. Ca atare, instantele de judecata in baza probelor pertinente si concludente ce urmeaza a se administra in cauza vor stabili daca bunul ori bunurile revendicate au fost dobandite in comun si urmeaza a fi supuse partajarii.
|
PENSIE PENTRU INTRETINERE |
Ungureanu Stefan, Constanta: "Sunt pensionar si am fost implicat nu de mult intr-un proces de divort la care nu am participat pentru ca ma aflam in spital. In urma procesului
s-a stabilit sa platesc 48% din pensie pentru intretinerea copiilor. Potrivit codului familiei, este legal sau nu? Cand am cumparat apartamentul fosta sotie nu avea nici un venit, iar eu l-am platit. Cum se imparte acest apartament?"
RASPUNS: In ce priveste intretinerea, potrivit art. 94 din Codul Familiei, aceasta este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati. Instanta judecatoreasca va putea mari sau micþora obligatia de intretinere sau a hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui ce o primeste. Cand intretinerea este datorata de parinte sau de cel care infiaza, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. Insa intretinerea nu va putea depasi jumatate din venitul net din munca al sotului obligat la plata. Referitor la celalalt aspect, daca apartamentul a fost dobandit in timpul casatoriei, acesta face parte din categoria bunurilor comune ale sotilor.
|
IMPOZIT PE DURATA CREDITULUI |
Mihailescu Gabriela, Campulung Muscel, jud. Arges: "Ma adresez dumneavoastra in numele mai multor prieteni interesati de legea conform careia cei care cumpara o locuinta cu credit prin banca sunt scutiti de plata impozitului pe durata creditului. Va rugam sa ne informati care este aceasta lege, numarul si anul de aparitie."
RASPUNS: Stimata doamna, nu exista un asemenea act normativ. Confuzia care se face in aceasta situatie este intre modalitatea de cumparare - credit ipotecar, plata integrala si titularul dreptului de proprietate - banca ori beneficiarul imprumutului. In cazul in care dumneavoastra aveti calitatea de proprietar, indiferent daca imobilul respectiv e ipotecat in favoarea bancii sau nu, atunci dumneavoastra platiti impozitul. Cu alte cuvinte creditul ipotecar presupune inscrierea unei sarcini/a unei interdictii de vanzare in cartea funciara asupra imobilului al carui proprietar sunteti dumneavoastra, insa impozitul asupra imobilului se datoreaza anual de catre proprietar. Nu are nici un fel de relevanta modul de achizitionare al apartamentului, daca figurati ca proprietar, platiti impozit.
|