Farmecul discret al bucureştilor

 FOTOGRAFII CE SURPRIND SUFLETUL UNUI ORAŞ CRUŢAT PREA PUŢIN DE ISTORIE
Ce se va întâmpla cu casele vechi ale Bucureştilor? A fost titlul unei dezbateri organizate la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, cu ocazia apariţiei albumului de fotografie "Farmecul discret al Bucureştilor", realizat de Dan Dinescu, textul aparţinând profesorului Andrei Pippidi, iar grafica Floarei Ţuţuianu. De altfel, dezbaterea despre patrimoniul arhitectural bucureştean, atât cel aflat pe lista monumentelor, cât şi cel nelistat, dar la fel de valoros, a fost ilustrată de imagini selectate din album.

Farmecul discret al bucureştilor
 FOTOGRAFII CE SURPRIND SUFLETUL UNUI ORAŞ CRUŢAT PREA PUŢIN DE ISTORIE
Ce se va întâmpla cu casele vechi ale Bucureştilor? A fost titlul unei dezbateri organizate la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, cu ocazia apariţiei albumului de fotografie "Farmecul discret al Bucureştilor", realizat de Dan Dinescu, textul aparţinând profesorului Andrei Pippidi, iar grafica Floarei Ţuţuianu. De altfel, dezbaterea despre patrimoniul arhitectural bucureştean, atât cel aflat pe lista monumentelor, cât şi cel nelistat, dar la fel de valoros, a fost ilustrată de imagini selectate din album.

Dezbaterea

Invitaţii, printre care s-au numărat prof. dr Andrei Pippidi, prof. dr Ştefan Andreescu, prof. dr Dan Mohanu, restaurator, Dan Marin, architect, Maria Berza, vicepreşedinte al Fundaţiei "Pro Patrimoniu", prof. dr Ioana Beldiman, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, şi lector dr Ştefan Vianu, Universitatea Naţională de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", au încercat să găsească un răspuns la întrebarea "Ce se va întâmpla cu casele vechi ale Bucureştilor?". S-a vorbit despre meşterii de altădată, despre Bucureştiul medieval care reapare dramatic pe Străzile Blănari, Lipscani din centrul istoric, despre sentimentul de neputinţă de dinainte de 1989 şi întrebarea retorică cine ne opreşte astăzi? Precaritatea legislativă şi procedurile uşor de deturnat au fost amintite pe rând de toţi vorbitorii.

În multitudinea valorilor sale, oraşul este astăzi în criză, supus transformării, spaţiul a devenit vital, viitorul multor clădiri bucureştene, repere sau nu, arhitecturale sau urbanistice, fiind dispariţia. Concluzia dezbaterii a reprezentat-o ideea de a se adopta o legislaţie mai dură, întrucât în ceea ce priveşte patrimoniul nu există democraţie.

ASPECTE INEDITE PRIVIND DEZVOLTAREA CAPITALEI
Cu prilejul împlinirii a 55 de ani de activitate, compania Proiect Bucureşti (PB) a lansat lucrarea monografică "Proiect de peste o jumătate de veac pentru Bucureşti". Lucrarea este interesantă pentru că prezintă nu doar povestea companiei, ci şi bună parte din istoria dezvoltării urbanistice şi arhitecturale a Bucureştiului.

Faptul că până la cutremurul din 1977 Ceauşescu a fost un înfocat susţinător al construcţiilor pe terenuri virane, fiind total împotriva oricăror demolări; asemănarea uluitoare a noilor artere şi cartiere "trasate" de "conducător" în anii ’80 cu Planul de sistematizare votat de consilierii bucureşteni în... 1935; cum au fost salvate mai multe monumente arhitectonice şi spirituale; istorii mai speciale despre Casa Presei, Televiziunea Română, Hotelul Intercontinental, Teatrul Naţional, Politehnică, Piaţa Alba-Iulia şi Dâmboviţa – toate acestea sunt cuprinse în lucrarea de faţă. Pentru informaţii suplimentare accesaţi site-ul: www.pb.ro.