Satenii din periferia Holboca a Iasilor mai au o singura speranta: doar anul 2007, cu reglementarile obligatorii ale Uniunii Europene, ii mai poate salva de poluare. (Cititi si â¦Euro-poiana lui Iocan)
|
|
EXPUSI. Localnicii din apropiere asteapta inchiderea depozitului de zgura si cenusa
|
Zgura si cenusa din centrala sunt aruncate prin conducte pe lanuri, unde se depun ca niste covoare maloase. Intr-un recent raport intocmit de Ministerul roman al Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, transmis la cerere specialistilor Uniunii Europene, Centrul de la Holboca a fost numit zona critica din punct de vedere al starii de poluare a solului. Localnicii din vecinatate sunt la fel de expusi la substante nocive ca si cei din zona schelelor petroliere Poieni sau Videle, arata acelasi raport.
"UE SA NE SCUTURE DE PRAF!". In satele din apropiere, oamenii au invatat treptat resemnarea fata de raul pe care depozitul il tot provoaca. Li s-a dus elanul cu care au semnat ani in sir reclamatii pe la primarii, li s-a dus si verva cu care raspundeau reporterilor, care i-au vizitat de prin â91 incoace ca sa ii intrebe cum mai stau cu plamanii. Pe Constanta Albisteanu din Chipiresti, sat despartit de un deal de buza depozitului de cenusa, o nemultumeste ca nu-si mai poate creste albinele. "Mi-au murit multe si asa am renuntat sa ma mai ocup cu asta. Am asteptat sa-l desfiinteze, caci asa ni s-a spus de nenumarate ori, si aceeasi poveste...", spune femeia. "Poate treaba asta cu Uniunea ne-o scutura de mazga care se tine scai de noi."
SECETA SI SILICOZA. Nea Ion Costachescu, de loc din localitatea vecina Tutora, si-a vandut vaca pentru ca incepuse sa-i dea lapte "rau". "La analize a iesit ca-i de la poluare, caci se hranesc aici alaturi de centrala. La unele vite le-a gasit si silicoza..." Localnicii spun ca cel mai tare le e teama de vremea uscata si cu vant, pentru ca atunci "viscoleste" cu zgura si cenusa. Pomii li s-au uscat, gradinile sunt fara rod, iar ei se imbolnavesc de plamani. "Cand ma duc la prasit, ma intorc pudrat de cenusa si pe haine, si pe dedesubtul lor", mai spune nea Costachescu.
ANGAJATII CET, NEPROTEJATI. In planul de conformare al Centralei Electrotermice apare ca depozitul ar trebui inchis. Incercarile de erbicidare a terenului pe care este depusa cenusa si cele de amestecare a resturilor cu apa pentru a nu mai fi imprastiate de vant nu pot fi decat provizorii. Normele europene prevad ca aceste resturi sa fie transformate in amestecuri solide si sa fie ulterior folosite ca material de constructii, putand deveni si sursa de venit pentru centrala. Cat despre protectia angajatilor de la CET Holboca, directorul tehnic, Didi Melinte, pretinde ca nu ar fi expusi nici unui risc. Normele europene arata insa ca aceasta metoda de depozitare a zgurii si a cenusei este exclusa si din cauza expunerii personalului la un grad de toxicitate destul de mare. Depozitul de la Holboca e cunoscut si conducerii Agentiei de Protectie a Mediului Iasi ca un punct nevralgic. Directorul executiv adjunct al APM Iasi, Maria Iacob, sustine ca nu poate interveni insa in acest caz pana la finalizarea termenului de conformare.
FACTURI GROASE. Delegatia Permanenta a Comisiei Europene la Bucuresti a trimis de curand marilor firme iesene facturile pentru masurile antipoluare. In cazul in care societatile nu vor face investitiile care se ridica in total la 30 de milioane de euro, risca sa fie inchise dupa integrare. CET este in top, urmand sa investeasca pentru respectarea conditiilor de mediu aproape 14 milioane de euro. Aproape doua milioane de euro sunt nevoite sa investeasca si Antibiotice si Ceramica.
Cand vine vorba de integrare, conducerea CET sustine ca incearca sa se raporteze in timp la modelul sistemului danez de termoficare. "Pentru asta e drum lung, pentru ca inseamna introducerea unui centralizator termoficat. La noi, centralele personale sunt inca o moda. In Danemarca, consumul fiind atat de standardizat, cine vrea sa-si instaleze o centrala proprie are nevoie de aprobari speciale, cu argumente consistente", spune Didi Melinte. "De asemenea, lipsa unei legi a energiei ne distanteaza mult de standardele europene", mai crede directorul. In timp ce conducerea ne arata putinele filtre de la cosuri pentru a ne convinge ca problemele de mediu au fost bagate in seama, peste deal femeile isi strangeau rufele imbacsite de pe franghii. Iar la Primaria din Tomesti e declarata stare de calamitate din cauza inundatiilor. De poluare, "problema aia veche", primarul nu mai are chef sa discute.
|
|
PARTENERI
|