Reţeta de suflet

In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul Constantin Bacalbaşa nota: "Sunt cunoscute trei feluri de regimuri: cel vegetarian, cel vegetalo-cărnos sau regimul alimentaţiei naturale şi regimul cărnos.

In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul Constantin Bacalbaşa nota: "Sunt cunoscute trei feluri de regimuri: cel vegetarian, cel vegetalo-cărnos sau regimul alimentaţiei naturale şi regimul cărnos. Cel dintăi este recomandat exclusiv bolnavilor, niciodată nu va fi pus intr-o carte de bucătărie. Insuficienţele lui sunt cunoscute. El răpeşte organismului elemente indispensabile şi slăbeşte unele organe. Nu putem recomanda acest regim oamenilor sănătoşi". N-o să incercăm in această ediţie a Jurnalului de bucătărie, dedicată vegetarienilor şi vegetarianismului, să aducem contraargumente. Mai ales că Bacalbaşa insuşi scria mai departe: "Regimul cărnos este şi el o extremă periculoasă. Să nu-l urmăm". Fiecare işi va alege dieta, după criterii care pot fi culturale, medicale sau chiar religioase, după interese personale sau de grup. Noi vă propunem un univers care merită explorat. Vegetarianismul este deja, de două secole şi mai bine, o mişcare mondială importantă, care nu are numai o componentă gastronomică. Pentru a servi insă scopului nostru chiar cu "instrumentarul" lui Bacalbaşa, "antivegetarianul", vă propun o reţetă de "Casulet (cassoulet) vegetarian", aşa cum ne-o indica el in cartea citată: "Intr-o cratiţă acoperită pune pe foc un kilogram de pătlăgele roşii tăiate in bucăţi, precum şi un căţel de usturoi, cimbru, foaie de dafin şi pătrunjel. In unt proaspăt rumeneşte şase carote, şase napi, 125 g ciuperci şi căteva arpagicuri. Intr-o cratiţă de pămănt pune 250 g fasole albă, deasupra pune legumele rumenite, un buchet garnit (pătrunjel, cimbru, foaie de dafin), zeamă de pătlăgele roşii, sare şi piper. Acoperă bine cratiţa şi pune, timp de patru ore, la cuptor, domol. Apoi adaugă o jumătate de kilogram de cartofi şi vreo 20 de măsline negre sau verzi. Peste o jumătate de oră serveşti".

Un stil de viaţă

Alimentaţia vegetariană nu este acelaşi lucru nici cu dieta din raţiuni medicale, nici cu măncarea de post. Cu toate că sunt folosite in bună măsură aceleaşi ingrediente şi aceleaşi reţete, marea diferenţă vine din aceea că vegetarianismul este o tendinţă, un concept şi o mişcare mondială, care conţin o componentă socială, una psihologică, una educaţională, culturală ş.a. Şi, cu toate că este exclusă din alimentaţie carnea, iar laptele, brănzeturile şi ouăle sunt admise numai in unele variante (regimul lacto-vegetarian sau ovo-lacto-vegetarian), nu putem să vorbim despre restricţii impuse, pentru că este o alegere voită. Nimeni nu i-a supus unor restricţii pe G.B. Shaw sau Mahatma Gandhi, impunăndu-le vegetarianismul. Ei inşişi au optat pentru acest regim alimentar care este, mai presus de toate, un stil de viaţă.

Â

simona.lazar@jurnalul.ro