Reţeta de suflet

Ca să pot să fiu în ton cu articolele ediţiei de azi, ar trebui cumva să găsesc o reţetă dulce, pregătită din… peşte şi stropită cu vin. Ştiu că este imposibil. Şi-atunci, vorba unui prieten, "fac şahuri", mutînd subiectele şi temele dintr-o căsuţă într-alta, căutînd formula prin care să dau şah unui rege-gastronom imaginar. Pun o casetă în reportofon, sperînd să aud ceva muzică de relaxare, dar… am greşit caseta. De pe bandă, se aude vocea tînărului bucătar italian Domenico Presta, vorbindu-mi despre minunatele "dolci" din Calabria (aceeaşi Calabria din care vin şi reţetele de peşte din paginile Jurnalului de bucătărie de azi). Domenico îmi spune despre cele şapte fructe importante pentru calabrezi: "Dacă francezii sînt specialişti în ciocolată, pentru noi, italienii, dulciurile înseamnă în primul rînd toate produsele de patiserie, cofetărie, confiserie pe bază de fructe". Iar cele şapte "regine" (ale balului, de data asta) sînt: "arance, bergamotti, clementine, limoni, mandarini, cedro, anona" – îmi zice Domenico, numărînd pe degete.

Ca să pot să fiu în ton cu articolele ediţiei de azi, ar trebui cumva să găsesc o reţetă dulce, pregătită din… peşte şi stropită cu vin. Ştiu că este imposibil. Şi-atunci, vorba unui prieten, "fac şahuri", mutînd subiectele şi temele dintr-o căsuţă într-alta, căutînd formula prin care să dau şah unui rege-gastronom imaginar. Pun o casetă în reportofon, sperînd să aud ceva muzică de relaxare, dar… am greşit caseta. De pe bandă, se aude vocea tînărului bucătar italian Domenico Presta, vorbindu-mi despre minunatele "dolci" din Calabria (aceeaşi Calabria din care vin şi reţetele de peşte din paginile Jurnalului de bucătărie de azi). Domenico îmi spune despre cele şapte fructe importante pentru calabrezi: "Dacă francezii sînt specialişti în ciocolată, pentru noi, italienii, dulciurile înseamnă în primul rînd toate produsele de patiserie, cofetărie, confiserie pe bază de fructe". Iar cele şapte "regine" (ale balului, de data asta) sînt: "arance, bergamotti, clementine, limoni, mandarini, cedro, anona" – îmi zice Domenico, numărînd pe degete. Dacă nu aţi înţeles, fac eu o recapitulare: portocale, pere pergamute, clementine, lămîi, mandarine, chitră şi… anona (un fruct exotic, din care încă nu am gustat, aşa că nu vă pot lămuri mai mult; deocamdată). Pe lîngă acestea, calabrezii mai folosesc şi alte ingrediente pentru a da gust delicioaselor dulciuri. "Pignolatta", de exemplu, este o prăjitură cu glazură albă şi neagră, din lămîie, respectiv ciocolată. Şi tot numai acolo veţi putea gusta din micuţele "tartine di sanguinaccio", preparate din… sînge de porc şi ciocolată. "Petrarli" sînt biscuiţi umpluţi cu smochine, nuci, migdale, coajă de portocale şi de mandarine, în vreme ce "stomatico" sînt un tip de biscuiţi uscaţi, cu zahăr caramelizat, făină, ulei, cuişoare şi scorţişoară. În partea aceasta de pagină, nimic despre căpşuni.

Prefaţa verii

Ce sînt căpşunile altceva decît "prefaţa verii"?

O "prefaţă" dulce şi parfumată, pe care mi-aş dori să o "citesc" aşa cum e,… natur, adică!

Nu zdrobită, tăiată cubuleţe, mixată, dată prin blender, coaptă sau mai ştiu eu cum altfel pregătită, nici măcar toropită în braţele siropului, după ce a stat 10 minute în bolul rece, sub pătura de zahăr ce s-a topit încet.

Eu aş mînca din fructele astea (dichisite ca o domnişoară care pleacă la dans) chiar în grădină, aplecată deasupra frunzelor mari sub care a stat ascunsă pînă atunci.

Dar cum am moştenit de la bunice şi plăcerea de-a pregăti "cofeturi", mă las pînă la urmă sedusă şi intru în bucătărie. Ce reţetă am să pregătesc? Poate chiar una care se găseşte în paginile ce urmează.