Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vizita are loc în contextul în care China face presiuni pentru a evita un război comercial cu UE, în timp ce atitudinile față de Beijing în cadrul blocului se înăspresc după multiplele scandaluri de spionaj și sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina, relatează The Guardian.
Prima oprire a lui Xi va fi la Paris. Luni, el se va întâlni cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Conducerea chineză este destul de clară în ceea ce dorește", spune Abigaël Vasselier, director de relații externe la Merics, un thinktank german care se concentrează pe China. Xi s-ar concentra asupra lobby-ului împotriva probelor antisubvenție ale UE, în special în ceea ce privește vehiculele electrice (VE) și asupra stabilizării relației bilaterale, a spus Vasselier.
În septembrie, von der Leyen a declarat că piețele globale au fost „inundate de mașini electrice mai ieftine al căror preț este menținut scăzut în mod artificial prin subvenții de stat uriașe". Ancheta a provocat o consternare generalizată la Beijing, care o consideră nedreaptă și motivată politic.
Joi, șeful Comisiei Europene pentru comerț a sugerat că ar putea fi impuse tarife pentru vehiculele electrice chinezești până în iunie, după lansarea unei anchete privind sprijinul acordat de stat pentru producția de mașini electrice în China. Termenul limită pentru impunerea oricăror măsuri este 4 iulie.
China „nu își poate permite să aibă din ce în ce mai multe restricții pe piața europeană", spune Vasselier, dar, în același timp, „China nu are o ofertă pentru Europa în acest moment".
Asta pentru că una dintre solicitările de lungă durată ale Europei - și ale lui Macron - față de China este ca Xi să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „După doi ani de război, europenii și-au dat seama... că acest lucru nu se va întâmpla", spune Vasselier.
Profesorul Shen Dingli, un cercetător în domeniul relațiilor internaționale cu sediul la Shanghai, spune că, pentru China, problema Taiwanului a fost mai importantă decât cea a Ucrainei.
Macron, von der Leyen și Xi s-au întâlnit ultima dată în persoană în aprilie anul trecut, când europenii au zburat la Beijing. Macron, care a sosit cu o delegație de afaceri de 50 de persoane și a plecat cu 18 acorduri de cooperare încheiate între companii franceze și chineze, a provocat o furtună în acea călătorie când a declarat reporterilor că Europa nu ar trebui să devină „urmașii Americii" în problema Taiwanului.
Președintele american, Joe Biden, a declarat în repetate rânduri că SUA ar apăra militar Taiwanul în cazul unei tentative de anexare de către China.
„Când președintele francez a vizitat China anul trecut... a fost foarte clar: în chestiunea Taiwanului, Franța ar trebui să aibă propria poziție independentă", spune Shen. "China apreciază poziția sa".
Relația personală dintre Xi și Macron a fost îmbunătățită anul trecut, când președintele chinez l-a dus pe omologul său francez într-o rară călătorie personală la Guangzhou, un oraș din sudul Chinei. Săptămâna viitoare, Macron va întoarce favoarea cu o vizită în Hautes-Pyrénées, o regiune muntoasă a Franței.
Dar, în ciuda „chimiei personale” dintre Xi și Macron, „liderii partidului comunist chinez nu au prieteni. Ei au interese", spune Charles Parton, membru asociat senior la Royal United Services Institute și fost diplomat britanic în China. „Este un mod de a promova fără milă propriile interese".
„Ori de câte ori China vede un beneficiu în a trata cu Europa ca întreg, o face. Când vede beneficiul de a trata cu indivizi, uneori pentru că subminează întregul, atunci tratează cu indivizi", spune Parton.
(sursa: Mediafax)
