Scrisori - 21 august 2006

Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.

CONTINUT. Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.

DREPTURI. In momentul incheierii procesului-verbal, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar, in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.

Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz, procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. In lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal.

CONTESTATIE. Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii. Plangerea, insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei, se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Plangerea suspenda executarea. Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.

In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.

Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati

Stim din istorie, daca o cetate era asediata si cucerita de dusman, toti locuitorii erau chemati sa discute cauzele dezastrului si remediile impuse de situatia creata. In zilele noastre, cetatea din istorie este tara in care locuim. O situatie evidenta - viata de zi cu zi - daca citesti ziarele, daca auzi radioul, daca vizionezi tv-ul, te ingrozesti de ceea ce auzi si vezi, jafuri, crime, violuri, coruptie la toate nivelurile, droguri etc. Si ceea ce te ingrozeste mai mult este varsta infractorilor, care a ajuns la adolescenta, chiar la pubertate. Pe buna dreptate se pune intrebarea: care este remediul acestei situatii deplorabile? Una singura, adoptata in toate tarile - educatia permanenta.

Si acum se impune a cerceta si a cunoaste care sunt factorii responsabili de educatia tinerei generatii, viitorul unei societati. Familia - din acest izvor curat sau tulbure se nasc principii ce formeaza societatea. Ea este prima scoala unde se invata primele virtuti morale si sociale, formand astfel la copii valorile esentiale ale vietii umane. Scoala are datoria de a se implica mai mult decat la o simpla transmitere de stiinta. Ea inscrie toate proiectele ce vizeaza dezvoltarea personalitatii libere si are datoria primordiala de a invata si pregati tineretul pentru viata, unde trasformarile sunt reale si rapide, dupa vechiul dicton al lui Seneca: "Non scholae sed vitae discimus". Dar, pentru realizarea acestui scop, este necesara o adevarata reforma a invatamantului, care din pacate intarzie, unde elevul sa fie activ, ceea ce ii va permite sa-si desfasoare dinamismul si interesul pentru stiinta in conformitate cu aptitudinile pe care le are fiecare elev si tanar. In Romania a functionat o astfel de scoala pe principii active - "experimentul Blaj, fondator Toma Cocisiu".

Biserica, prin formatia sa institutionala, are in vedere umanizarea vietii sociale, programarea principiilor crestine. Se ingrijeste de viata crestina a familiei in corelatie cu viata civila, respectand traditia, progresele, moravurile, toate conservate in operele sale sfinte in decursul timpului.

Acest secol al XXI-lea aduce cu sine mari transformari tehnice si sociale ce afecteaza inainte de toate tineretul de azi, care este sucombat pur si simplu de aceste tendinte contradictorii ce-l dezorienteaza. Experienta demonstreaza ca un comportament antisocial nu se combate prin excludere, respingere, ci prin ceva constructiv, ceva care sa suplineasca insuficientele constatate in ceea ce priveste educatia. In concluzie, aceasta suplinire are datoria sa o realizeze practic si stiintific mass-media. TV-ul national si radioul, care patrund pana la ultima asezare omeneasca, ar fi de dorit sa aiba saptamanal o ora destinata educatiei in familie. In perioada interbelica existau mai multe reviste cu titlul "Familia si scoala", "Educatia in familie" etc., iar cotidienele aveau si ele pagini speciale in acest sens. As completa cu o fraza din cartea scriitorului american Sallinger, "De veghe in lanul de secara": "Mii de copii si eu stau la marginea unei prapastii ametitoare. Stii ce fac? Prind copiii sa nu cada in prapastie".

Elena Moldovan
psiholog