Ştiri

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Sheffield, Marea Britanie, au creat in premieră sănge artificial. Acesta a fost realizat din molecule de plastic ce au capacitatea de a transporta oxigenul in organism. Dr. Lance Twyman, de la Departamentul de Chimie al Universităţii Sheffield, a explicat că săngele artificial nu trebuie conservat la rece, poate fi stocat o perioadă mai mare decăt săngele obişnuit, este mai uşor de transportat, iar producerea lui nu este costisitoare. Specialiştii vor demara testări biologice ale săngelui artificial.

SĂNGE ARTIFICIAL. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Sheffield, Marea Britanie, au creat in premieră sănge artificial. Acesta a fost realizat din molecule de plastic ce au capacitatea de a transporta oxigenul in organism. Dr. Lance Twyman, de la Departamentul de Chimie al Universităţii Sheffield, a explicat că săngele artificial nu trebuie conservat la rece, poate fi stocat o perioadă mai mare decăt săngele obişnuit, este mai uşor de transportat, iar producerea lui nu este costisitoare. Specialiştii vor demara testări biologice ale săngelui artificial.

GRĂSIME. Oamenii slabi pot fi graşi pe interior, a constatat o echipă de cercetători de la Imperial College, din Londra. Deşi la exterior sunt slabe, multe persoane au o cantitate mare de ţesut adipos in jurul unor organe vitale, precum inima, ficatul sau pancreasul. Grăsimea din interior este la fel de periculoasă pentru sănătate precum cea de sub piele, spun specialiştii. Din 1994, dr. Jimmy Bell şi echipa sa au scanat aproape 800 de persoane şi au creat hărţi ale ţesutului adipos. Potrivit datelor obţinute, persoanele care se menţin slabe prin dietă şi nu prin sport au depuneri adipoase mai mari in jurul organelor. "A fi slab nu inseamnă neapărat că nu eşti gras. Conceptul de a fi slab ar trebui redefinit", este de părere dr. Jimmy Bell.

LEGĂTURĂ PERICULOASĂ. Virusul hepatitei C creşte cu 20%-30% riscul de apariţie a unui cancer al sistemului limfatic, potrivit unui studiu publicat in Journal of the American Medical Association. Riscul de a dezvolta o macroglobulinemie primară, o formă rară de limfom, este mai mare cu 30%, potrivit cercetătorilor de la Institutul american de oncologie (NCI) şi de la Colegiul de medicină Baylor din Texas. Medicii au analizat dosarele medicale a peste 700.000 de persoane care au fost tratate in căteva spitale in perioada 1996-2004. Dintre aceşti pacienţi, 146.394 au fost diagnosticaţi cu o infecţie a virusului hepatitei C, prezentănd şi riscul imbolnăvirii de limfom malign. Hepatita C poate de asemenea să evolueze in cancer hepatic sau ciroză.

CANCER. Pacienţii din Franţa beneficiază de cel mai uşor acces la noile tratamente contra cancerului. Concluzia reiese dintr-un raport al Institutului Karolinska din Stockholm, care confirmă existenţa unor mari inegalităţi intre ţări in materie de acces la tratamente oncologice. Studiul a fost realizat in 25 de ţări: 19 din Europa, la care s-au adăugat Australia, Canada, SUA, Japonia, Noua Zeelandă şi Republica Sud-Africană. Potrivit rezultatelor, Franţa, Austria, Elveţia şi SUA (in această ordine) facilitează pacienţilor cel mai rapid acces la tratamente oncologice moderne. Printre statele cele mai defavorizate din acest punct de vedere se află Noua Zeelandă, Polonia, Republica Sud-Africană, Cehia şi Marea Britanie.Â

LAPTE. Copiii care beau lapte de vacă sunt protejaţi de astm şi rinită alergică, potrivit unui studiu internaţional efectuat sub egida Institutului de Medicină Socială şi Preventivă (Universitatea din Basel - Elveţia). Studiul efectuat pe un eşantion de 14.893 de copii intre 5 şi 13 ani relevă că micuţii care consumă cu regularitate atăt lapte, produse lactate, căt şi ouă provenite de la fermă suferă mai puţin de astm şi de rinită alergică. Autorii studiului au emis ipoteza că laptele işi poate pierde efectul protector in cursul prelucrării industriale.

ASPIRINĂ. Persoanele care iau zilnic o tabletă de aspirină prezintă cu 33% mai puţine riscuri de a se imbolnăvi de cancer de colon. Medicii avertizează totuşi că medicamentul nu trebuie folosit preventiv in exces. Potrivit unui studiu publicat in revista The Lancet, cercetătorii de la Universitatea Oxford au ajuns la concluzia că o tabletă de 300 de miligrame de aspirină administrată zilnic, timp de peste 5 ani, reduce cu 37% riscurile de apariţie a cancerului de colon. Persoanele care fac acest tratament timp de 10-15 ani prezintă cu 74% mai puţine riscuri de a se imbolnăvi de această maladie. Milioane de oameni iau deja zilnic mici doze de aspirină pentru a reduce riscurile de producere a unui infarct sau a unui accident cerebral. Totuşi, acest calmant poate avea efecte secundare grave, inclusiv hemoragii gastrice, motiv pentru care trebuie administrat la recomandarea medicului.

CIOCOLATĂ. Specialiştii de la Institutul naţional de sănătate din SUA testează nişte medicamente pe bază de ciocolată, care pot scădea tensiunea arterială şi pot stimula producerea de insulină. In compoziţia acestora intră un sortiment deosebit de cacao. Medicamentele sunt destinate pacienţilor cu diabet zaharat şi afecţiuni cardiovasculare. Deocamdată, medicamentele pe bază de ciocolată sunt testate pe voluntari.