TopGear reînvie Bizzarrini din 1960

Deci, ai lucrat pentru Alfa Romeo, Lamborghini si Ferrari. Esti inginer auto – mintea stralucita din spatele lui 250 GTO – si ai creat un motor V12 pentru Lambo, care va sta la baza tuturor V12-urilor pentru urmatorii 50 de ani. Mai mult, conduci intr-un stil care ii face pana si pe pilotii F1 sa roseasca. Apoi te hotarasti sa-ti construiesti propria masina care este... ei bine, probabil unul din cele mai frumoase lucruri facute vreodata.

Asta e povestea lui Giotto Bizzarrini. Recrutat de Alfa in 1954, Giotto a fost mereu predestinat pentru chestii marete, dar marea ascensiune a inceput cand a fost angajat ca pilot de teste Ferrari. In doar cateva luni, avea acces la orice, inclusiv la garajul de monoposturi Grand Prix, si a fost ales imediat de catre seful sau sa conduca proiectul 250 GTO, care a produs unul dintre cele mai tari Ferrari-uri din toate timpurile.

Apoi, in 1961, a fost concediat – victima a mainii de fier a lui Enzo si a "Revoltei de la Palat", atunci cand cei mai buni angajati ai companiei au fost dati afara in aceeasi zi, dupa luni de certuri
intre directorul de vanzari si sotia lui Enzo, Laura.

Giotto, impreuna cu alti doi fosti angajati, s-au hotarat sa puna la cale o masina care sa bata Ferrari la Le Mans. Dar cand toti au renuntat, Bizzarrini a inceput sa lucreze cu un industrias prosper, Renzo Rivolta, la o masina care – ai ghicit – sa bata Ferrari. Impreuna au creat Iso Grifo, un GT superb cu motor V8 Chevy, dar cand Bizzarrini a insistat pentru o versiune de curse – care sa bata Ferrari la Le Mans, evident – Rivolta a refuzat.

Dar i-a dat totusi un sasiu pe care sa lucreze. Atunci, in 1964, Bizzarrini si-a infiintat propria firma si 5300 GT a luat nastere – pe platforma lui Grifo, dar cu caroserie Giugiaro. Imagineaza-ti un Frankenstein din supercarurile tale preferate: motor american, stil italienesc si un sasiu echilibrat aproape perfect. Dupa doar un an, o versiune de curse – in sfarsit! – a terminat pe locul secund la Le Mans. Pe scurt, a fost o opera de arta. Bizzarrini SpA a facut doar 155 de masini pana sa ajunga falimentara in 1969. Cele mai multe erau 5300 GT sau derivate, iar unele erau Opeluri recarosate. Toate erau absolut superbe. Toate erau placute la condus. Sunt intr-adevar rare, dar, la cum arata, cu pedigree-ul de curse si cu o tinuta impecabila realizata de un geniu, merita un loc in galeria supercarurilor exotice, alaturi de oricare dintre italiencele de-acolo.

De atunci, Bizzarrini s-a mai implicat in cateva concepte, iar numele companiei inca exista. Asa ca, Giotto, ce-ai zice sa revii la forma din anii ’60? Stim ca esti pe undeva, pe-acolo. Hai sa le dam celor de la Maranello motive adevarate de ingrijorare.