Un colt de rai

"O lume de inchipuiri, de basme." Asa a numit Alexandru Vlahuta acest colt mic de natura, rupt parca de tot ceea ce inseamna retehnologizare si departe de monoindustrializarea care caracterizeaza judetul.

RECULEGERE. Zidurile manastirii au adunat de secole povesti despre destine si traditii inca pastrate

Undeva, ascunsa, la capatul unui drum ce serpuieste printre codrii seculari, se afla Manastirea Tismana. Ca un castel medieval cu bastioane la colturi. O lume linistita, calda si primitoare, departe de vuietul unui oras. Maicutele isi traiesc aici fiecare zi, fiecare ora dupa ritualul lor. Fie ca isi fac rugaciunile, fie isi spala rufele sau gatesc, totul se incadreaza perfect in firescul acestui loc.

ISTORIE. La faima de care se bucura si in prezent Manastirea Tismana contribuie in mare parte si farmecul asezarii sale. Traditia spune chiar ca frumusetea imprejurimilor a fost hotaratoare in alegerea locului si ca Nicodim a cautat timp indelungat pe valea "raului cu apa vie" stanca Starminei cu cascada sa. Frescele lui Dobromir din Targoviste reprezinta unul din rarele ansambluri de pictura pastrate din secolul al XVI-lea. Deteriorate prin ciocanire de zugravii repictarii, ele au fost reintregite dupa principiile restaurarii stiintifice moderne, in tonuri mai palide decat coloritul original. Zidurile manastirii au adunat in decurs de sase secole carti liturgice, argintarii si broderii. Din nefericire, multe s-au pierdut in timpul deselor razboaie si bejenii. O parte din obiectele acestui tezaur se gaseste in colectia manastirii. Mai gasesti si azi aici acele covoare oltenesti renumite in intreaga Europa pentru modelele lor unice. Maicutele le lucreaza iarna, "acum nu e vreme pentru ele, ca avem si noi un colt de gradina unde punem rosii si altele si trebuie sa-l lucram", ne spune maicuta ghid. Covoarele sunt renumite in primul rand pentru faptul ca atat pe fata, cat si pe dos sunt doua modele diferite. Se lucreaza greu, de mana, si unele cer si mai multe luni ca sa fie gata. Se vand la preturi de nimic (500.000-600.000 bucata), in timp ce kitschuri ce se cred a fi traditionale se vand in Bucuresti cu milioane bune de lei. La Manastirea Tismana se poate face si turism monahal. Maicutele ofera vizitatorilor si turistilor care aleg acest loc cazare si masa.

ALTE ATRACTII. In zona, turistii mai pot vizita manastirile Polovragi, Crasna, Lainici, Pestera Polovragi, Pestera Muierilor. Pe unul din site-urile de prezentare a localitatii Tismana, turistii sunt invitati la balciul de Sfanta Maria Mare din 15 august. Cu o seara inainte, in centrul Tismanei are loc un spectacol prezentat de Ansamblul profesionist Doina Gorjului din Targu-Jiu. In ziua de 15 august, spectacolele se muta in Poiana Santamariei de langa Padurea Sarsori. O atractie turistica poate fi si padurea de castani seculari din Dealul Nereaz. Cel mai mare dintre ei are circumferinta de 8,57 m si varsta de aproximativ 700 de ani.

De unul singur - Agroturism in Gorj, pe Net

MODERN. Pensiunea lui Marcel Savu are 12 camere si toate vor fi amenajate cu toalete pentru euroturisti

Daca dati o cautare pe Internet, ati putea gasi si niste pensiuni. Cum este aceea a lui Marcel Savu. Ambitios, omul sfideaza mersul intereselor locale si face o afacere din natura zonei.

Novaci a avut inainte de ’89 faima ciobanilor, unii dintre cei mai harnici si bogati din tara. Insa restituirile proprietatilor a facut ca oieritul sa nu se mai practice in zona la fel ca odinioara, pentru ca transhumanta nu mai este ingaduita de noii proprietari ai terenurilor. Oamenii si-au cautat un rost. Si cum orasul este norocos de a avea in apartinere Ranca, o bucata de munte ca un rai - unde si-au facut vile tot felul de oameni ai vremii, unii fara acte, altii primind in concesiune de la Consiliul Judetean terenuri pe langa lege - , multi s-au gandit ca agroturismul ar fi o buna oportunitate. N-a prea fost: sefii de la ANTREC s-au dovedit mult mai interesati de promovarea unui paradis asemanator, de partea cealalta a muntelui, Runcu, unde au ei proprietati.

AFACERE. Cei mai multi dintre localnicii care si-au amenajat casele pentru a primi turisti au renuntat la ganduri, dezamagiti, in ultimii doi ani, doar din cand in cand intrandu-le cineva in casa. Exceptie face un fost contabil de la Cooperativa Arta, Marcel Savu. El a construit un adevarat microhotel, unde a amenajat cateva camere si acum pune flori in fata casei pentru a-i primi cum trebuie pe vizitatori. Si gandurile lui sunt tot mai ambitioase: desi prin spatele curtii trece Gilortul, el vrea sa amenajeze chiar si o piscina.

AMBITIE. Lasat de la Dumnezeu cu un picior nesanatos, omul nu are insa si caracterul handicapat. El isi primeste vizitatorii zambitor si ii imbie cu alimentele gatite de sotia sa si cu tuica si vin facute de el. Pensiunea a amenajat-o cu tot ce s-a putut mai bun, dovada ca turistii se imbie sa se si intoarca la nea’ Marcel. Si pentru a fi sigur ca nu pierde nici un potential turist, omul a facut si o pagina de Internet, unde isi promoveaza afacerea de familie. (Doru Cobuz)

SPECIFIC

Marcel Savu stie ca dupa integrarea Romaniei vor creste sansele atragerii de turisti straini, clienti pretentiosi. Iar judetul nu este unul tocmai pregatit. Dar cum prea multe oportunitati de afaceri nu sunt in Gorj, pe langa minerit si activitatile conexe, omul isi pune speranta ca lucrurile se vor schimba. Ela, fiica lui Marcel Savu, se specializeaza la Bucuresti in Turism si a facut o vizita in Italia, printr-un schimb de experienta, pentru a vedea cum se face acolo o astfel de afacere. Concluzia a fost aceea ca este necesara promovarea traditiilor locale. Familia Savu va amenaja o crama cu specific traditional pentru euroturisti, dar asteapta de la autoritati o completare a ofertei lor.

Parteneri

EurActiv (Stiri, politici europene & actori UE online) Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti Partener Media local cotidianul "Impact in Gorj"