x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scenarii pentru o viata noua

0
Autor: Dana Purgaru 08 Aug 2005 - 00:00

In curand vom fi 10 miliarde. 10 miliarde de locuitori ai Terrei, pe care schimbarile mediului ii afecteaza deja direct.

ADAPTARE
In curand vom fi 10 miliarde. 10 miliarde de locuitori ai Terrei, pe care schimbarile mediului ii afecteaza deja direct.

Meteorologii din Romania au de lucru acum mai mult ca oricand. Vremea o ia razna, la fel ca si predictiile de lunga durata, iar evenimentele din ultima perioada au cam dat peste cap tiparele binecunoscute. Am stat de vorba despre incalzirea globala si despre efectele acesteia cu doi dintre specialistii de marca ai Administratiei Nationale de Meteorologie, doamnele Roxana Bojariu (cercetator in cadrul Sectiei de Meteorologie Dinamica, Climatologie si Agrometeorologie) si Aristita Busuioc (seful Grupului de Cercetare Climatica), doi meteorologi care… se adapteaza.

Click pentru a mari
PRECIPITATII
Click pentru a mari
TEMPERATURA

Care sunt efectele incalzirii globale la noi in tara?
Aristita Busuioc: Din punct de vedere climatic, temperatura aerului a crescut, dar nu pe toata tara. In sudul si estul Romaniei cresterea este mai semnificativa. De asemenea, precipitatiile au avut o tendinta de scadere mai pronuntata in sudul si sud-estul tarii, in special in ultimele decenii. Din punct de vedere al precipitatiilor, problema este mai complicata, nu exista o tendinta uniforma de crestere sau de scadere. Aceste fluctuatii naturale care se suprapun pe aceasta tendinta fac ca, pe un fond secetos, in zona Romaniei sa apara inundatii importante, asemanatoare cu cele din ultima perioada. De altfel, la nivel global, incalzirea aceasta are ca afect cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor extreme. La nivel regional, local, despaduririle masive au contribuit la aparitia unor fenomene de acest gen. De fapt, aceasta tendinta de aridizare din sudul si sud-estul tarii este determinata de cresterea temperaturii cumulata cu scaderea precipitatiilor.

Roxana Bojariu: Desi exista o tendinta liniara de aridizare, aceasta nu exclude o crestere a frecventei fenomenelor extreme - ploile torentiale au efecte distructive, cu atat mai mult cu cat solul este mai arid. Iar sistemul hidrografic din zona aceasta, de exemplu din Dobrogea, vara seaca, iar in urma ploilor torentiale se produc viituri puternice. Rapoartele Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC) au demonstrat ca exista o tendinta de intensificare a cantitatilor de precipitatii.

Omul este de vina

Puteti exprima in procente cat la suta din schimbarile la care suntem martori sunt cauzate de factori naturali (de ex. variatia energiei solare) si cat la suta de factorii antropogeni, rezultati din activitatile umane?
A.B.: Departajarea este greu de facut, mai ales la nivel global. In rapoartele sus-mentionate se afirma ca incalzirea mai pronuntata din ultimii 50 de ani este cauzata in principal de activitatile omului, dar nu se mentioneaza clar, in procente. Cei doi factori se suprapun si este greu sa masori care are rolul mai mare. Inca se cerceteaza, dar se afirma totusi ca un procent destul de mare este datorat activitatii antropogene.

Cu cate grade Celsius va creste temperatura pe Terra pana in 2100?
R.B.: Ultimul raport al IPCC din 2001, al treilea, evalueaza cresterea temperaturii pe glob la valori intre 1,8 si 5,4°C pana la sfarsitul acestui veac. Oricum, experimentele si evaluarile nu se opresc si aceste cifre se schimba permanent. Se stie cu siguranta ca temperatura globala va creste semnificativ, cu cateva grade pana la sfarsitul secolului, insa nu exista o cifra exacta. Practic, nu putem sti sigur cum vor evolua lucrurile in viitor, cate noxe se vor arunca in atmosfera, cu Kyoto, fara Kyoto sau cu alta intelegere.

Asistam la cei mai caldurosi ani din istoria Europei?
R.B.: Din 1995 pana in 2004 au fost cei mai caldurosi ani de cand au inceput observatiile sistematice globale.

Sud-estul tarii este compromis

Potrivit unui studiu al Agentiei Europene de Mediu, Romania se afla printre tarile europene care vor fi afectate de un numar tot mai mare de inundatii. In acelasi timp, alte studii prevad ca sudul tarii se desertifica. Ce se va intampla de fapt?
A.B.: Tendinta de desertificare, dupa cum spuneam, exista, a inceput deja. Depinde cat de mult se adeveresc scenariile oamenilor de stiinta si de masurile care se vor lua. Totusi, putem sa estompam aceste efecte, insa nu putem sa le inlaturam. Solutii ar fi, impadurirea, atat cat permit solul si irigatiile.

R.B.: Trebuie sa se ia masuri incepand de la nivel local si apoi la nivel global, pentru ca acolo se afla de fapt problema. La nivel national, trebuie sa se faca o mai buna gospodarire a resurselor si trebuie investit in lucrari hidrotehnice. De asemenea, ar trebui sa se refaca zonele care au fost afectate de interventia omului - cum ar fi Codrii Vlasiei din Campia Romana. Nu in ultimul rand, trebuie sa invatam sa ne adaptam, pentru ca este clar ca se va schimba regimul nostru climatic.

Cum se face ca intr-o parte a Europei este seceta severa, iar in alta parte sunt inundatii?
A.B.: Este vorba despre variabilitate. Cresterea frecventei evenimentelor extreme, a inundatiilor si a secetelor nu se intampla peste tot in acelasi moment. Intr-o parte a globului o sa avem secete mai intense si mai frecvente, in alta parte inundatii… Sistemul tinde insa sa fie in echilibru.

R.B.: Transferul de caldura si de umiditate se face prin circulatia generala a atmosferei si a oceanului. Aceasta muta surplusul de caldura si umiditate dintr-o parte in alta a globului. Insa, in conditiile in care energia primita de la soare este inmagazinata in mai mare masura in sistemul climatic din cauza gazelor cu efect de sera, care nu le lasa sa se intoarca in afara sistemului terestru, avem de-a face cu o incalzire evidenta, la nivel global. Energia in plus este redistribuita prin mecanismele circulatiei atmosferice si oceanice - circulatia atmosferica raspunde cam de 60% din transportul acesta energetic, iar cea oceanica, de restul de 40%. Si atunci, este de inteles ca aceasta redistributie nu este uniforma.

Ce facem noi ca tara, ce faceti dvs. ca institutie, pentru acest lucru?
R.B.: In cadrul IPCC exista un grup de savanti selectati pe baza expertizei lor - nu conteaza rasa, religia sau din ce tara sunt, singura conditie este sa fie o tara membra a Natiunilor Unite si a Organizatiei Mondiale a Meteorologiei - care se aduna la diverse conferinte sau discuta prin intermediul Internetului, schimband informatii si alcatuind proiecte, pentru a ajuta la intelegerea si diminuarea fenomenului incalzirii globale. De altfel, obiectivul acestei institutii este reducerea concentratiilor gazelor cu efect de sera cu 5% sub valoarea din 1990 pana in 2012. Si noi participam la astfel de proiecte si elaboram diverse scenarii, iar in 2007 urmeaza sa apara cel de-al patrulea raport al IPCC. Practic, globalizarea isi pune amprenta in mod pozitiv asupra activitatii noastre de meteorologie.

Gheata? O legenda…

Ce efecte va avea topirea ghetarilor, tinand cont de faptul ca gheata din Antarctica are o adancime medie de 2.200 de metri si contine 90% din apa proaspata, dulce a planetei?
A.B.: Se estimeaza ca, daca lucrurile continua ca pana acum, la mijlocul secolului al XXI-lea nu va mai exista ocean inghetat ci ocean albastru. Practic, in Arctica se modifica nu numai extinderea ghetii, ci si grosimea acesteia.

Este evident ca este prea tarziu pentru a stopa fenomenul incalzirii globale, dar macar mai sunt sanse ca acesta sa se incetineasca pentru ca mintile luminate ale lumii sa gaseasca o solutie salvatoare. Credeti in aceasta solutie?
R. B.: Daca ne referim la Protocolul de la Kyoto, acesta nu este o solutie perfecta, insa conteaza foarte mult ca a fost validat, chiar si fara semnatura administratiei americane. Astfel de intelegeri globale sunt cheia rezolvarii problemei. Tot ce se intampla la nivel local, regional, trebuie integrat sub o cupola globala.

CE S-A INTAMPLAT IN SECOLUL TRECUT

Temperatura medie globala a crescut cu 0,6°C (intre anii 1860 si 2000), fiind mai pronuntata in America de Nord, zona ecuatoriala si Asia (0,4-0,8°C). Nivelul marii mediu global a crescut cu o rata medie anuala de 1 mm. A avut loc o descrestere a grosimii si extinderii spatiale a ghetii din zona artica (cu 40% in ultimii 30 de ani). Foarte ingrijorator este si faptul ca s-au retras ghetarii din zonele nepolare (Alpi). Evenimentele El-Nino au fost mai frecvente, mai persistente si mai intense in ultimii 30 de ani (in anul 1997-1998 a avut loc cel mai puternic eveniment). Precipitatiile au crescut cu 5%-10% la latitudinile medii si inalte din emisfera nordica si au scazut cu 3% in regiunile subtropicale (uscat).

PREVIZIUNILE METEOROLOGICE PENTRU SECOLUL NOSTRU

Temperatura medie globala va creste cu 1,4-5,8oC, fiind cu 2-10 ori mai mare fata de incalzirea din secolul trecut; deasupra uscatului incalzirea este mai pronuntata decat media globala (la latitudinile inalte iarna: nordul Americii de Nord, nordul si centrul Asiei); incalzire sub media globala in sudul si sud-estul Asiei (vara) si sudul Americii de Sud (iarna).

Cantitatile de precipitatii la nivel global vor creste, cu mari diferentieri regionale: scaderi si cresteri cuprinse intre 5%-20%. Pe langa cresterea in frecventa si amplitudinea evenimentelor extreme de vreme vor creste amplitudinea si frecventa precipitatiilor extreme sau a secetelor.

De asemenea, zilele foarte calde vor fi mai frecvente, iar zilele foarte reci mai putin frecvente.

VALORI EXTREME IN ROMANIA

Lunile cu cele mai importante valuri de caldura in care s-au inregistrat temperaturi de peste 40°C in tara noastra au fost (in ordine cronologica): iunie: 1908, 1918,1938, 2002, iulie - 1909, 1938, 1916, 1943, 1950, 1965, 1985, 1987, 1988, august: 1922, 1945, 1946, 1951, 1952, 1961, 1963 si septembrie - 1946, 1952. Cele mai reci luni de iarna au fost (in ordine cronologica): ianuarie - 1893, 1907, 1909, 1940, 1942, 1943, 1954, 1963, 1985, februarie - 1929, 1935, 1954, 2003 si decembrie - 1927, 1961, 1996, 2002.
Citeşte mai multe despre:   nivel,   globală,   editie de colectie,   tendinta

Serviciul de email marketing furnizat de