Pe la inceputul anilor ’90, pietele bucurestene erau "cutremurate" de muzica primitiva a unei vedete de taraba: Naste din Berceni.

Nici "Of, viata mea!", nici "As da zile de la mine" n-au egalat vreodata succesul fara precedent pe care, imediat dupa Revolutie, l-au avut melodiile "S-a marit armata" si "Hai liberare!" ale "celebrei" formatii Albatros. Aceasta in conditiile in care nu existau nici notiunea de promovare, nici canalele prin care sa se faca. De altfel, singurele televiziuni existente la ora aceea erau TVR, cu cele doua canale, si firava televiziune SOTI, care avea sa-si dea duhul in curand. Marketingul (adica publicitatea si vanzarea) "produselor" muzicale se facea direct in piata, printre tarabele cu zarzavaturi si muraturi. Ca in secolul al XIX-lea.

JONCTIUNEA. Naste din Berceni, solista trupei Albatros, nici macar nu locuia in Berceni, ci in Rahova (doar parintii stateau in Berceni). Si n-o chema Naste, ci Iolanda Cristea. Singura scoala de canto pe care a facut-o a fost banca de la scara blocului parintesc, unde canta seara, inainte de culcare, cu copiii de varsta ei. Vecinele au fost primii ei impresari.

O auzeau in serile de vara, din bucatarie, cand gateau cu geamul deschis. Impresionate de vocea fetei, au sfatuit-o sa se apuce serios de cantat. Incurajata, Iolanda a renuntat la sporturile masculine (juca fotbal in curtea scolii) si a inceput sa-si faca repertoriu muzical. In cele din urma a ajuns la baietii de la Albatros, care tocmai cautau o solista. Asa s-a facut "jonctiunea". Succesul a fost peste masura asteptarilor.

RETETA. Pe vremea lui Naste din Berceni nu vorbea nimeni de manele. De altfel, notiunea nici nu circula, decat in cadru restrans si doar in sensul in care era explicata ea in DEX (manea: cantec de dragoste de origine orientala, cu melodie duioasa si taraganata - Din tc. mani). Dar succesul pieselor cantate de Naste si formatia Albatros este similar cu cel al manelelor de azi. Resortul psihologic al acestui succes este insa diferit. Evident, nu o putem suspecta pe Naste ca ar fi facut vreun studiu de marketing, dar, fara sa-si dea seama, ea a "creat" dupa o reteta. Sau, mai exact, a preluat o reteta, si anume cantecul de catanie. Nimic nu-l emotioneaza mai mult pe un roman, fie el parinte sau fiu, decat jalea si mandria care se amesteca in mesajul oricarui cantec in care e vorba de recruti, cazarma, trenuri incarcate cu militari, liberare etc. Era, de fapt, o tema sociala cu puternica rezonanta in psihologia "target"-ului. Asa a inceput show-biz-ul in Romania.

"Nu stiu ce s-a intamplat, / S-a marit armata, / Bani nu imi trimit de-acasa / Nici mama, nici tata. / Stau in unitate, / Fac taras pe coate, / Fac sectoare si plantoane / Pan’ la liberare" "De vrei, mama, sa ma vezi, / Vin’ la unitate, / Imbracat in haine verzi, / Cum le fac pe toate / Jumatate din inima / Bate pentru mama, / Iar cealalta jumatate / Bate pentru tata. Stau in unitate, / Fac taras pe coate, / Fac sectoare si plantoane / Pan’ la liberare" "S-a marit armata" Naste din Berceni

SARAIMAN SI SARAIMAN Cuvantul saraiman nu figureaza in DEX. Gasim in schimb haraiman, care inseamna: balamuc, galagie, harmalaie, scandal, tambalau, taraboi, vacarm, zarva etc. Etimologia este necunoscuta dar, avand in vedere ca populara melodie lautareasca a Romicai Puceanu, "Saraiman si saraiman" este un amestec de manea cu geampara (ambele de origine turceasca), presupunem ca si cuvantul haraiman tot de acolo vine, saraiman fiind o derivatie a acestuia. In orice caz, textul melodiei se potriveste la fix cu "saraimanul": "De te-ar bate, de te-ar bate/ Dorurile mele, toate,/ Saraiman si saraiman". Adica totul e un mare taraboi... DAN ARMEANCA, UN ARTIST CONFUNDAT CU MANELISTII Se comite o confuzie grava in ceea ce-l priveste pe "manelistul" Dan Armeanca. Muzica lui nu este "manelistica", este pur si simplu autentica. S-o mai fi "spurcat" si el, ca orice artist doritor de bani, la moda actuala, dar, chiar daca da concerte alaturi de Adi Minune, ceea ce-l reprezinta cu adevarat este muzica tiganeasca. Albumul sau "Cantece tiganesti" ("Chilea romane") da clase de profesionalism, atat in privinta interpretarii vocale, cat si in orchestratie. De altfel, toate cele zece melodii ale albumului sunt cantate in tiganeste. Una peste alta, Dan Armeanca nu este un artist admirat, este un artist respectat. De toata lumea, inclusiv de manelisti. TANDARICA SI DANSUL DIN BURIC Goran Bregovici a fost printre primii care au sesizat zacamantul pretios al melosului in balegarul subculturii si nu s-a jenat sa-l extraga de acolo. De aceea, muzica lui, ca si manelele, se poate dansa fara probleme din buric. Ovidiu Lipan-Tandarica a incercat si el sa topeasca ritmul manelei si toate reziduurile melosului balcanic in constructii monumentale. "Adica ce?" - se intreba el, cu ciuda. "Numai dupa Bregovici se poate dansa din buric?". Orchestratia mult prea sofisticata a muzicii sale l-a impiedicat, totusi, sa aiba succesul lui Goran.