x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Vise, visare...

Vise, visare...

de Septimiu Chelcea    |    18 Iul 2005   •   00:00
Vise, visare...

ANALIZA
Dorintele constientizate sau refulate, visele ce fac noaptea feerica sau o intuneca pana dincolo de zori, reveria - starea de vis in conditiile de veghe, atat de frecventa in adolescenta si tinerete - marcheaza o cale de acces spre psihologia personalitatii si, in cele din urma, spre psihologia popoarelor.
Inainte de a incerca sa culegi cu mana stele, priveste cu luciditate abisul.
Sa nu doresti imposibilul.
Si zeii ii ajuta pe cei care indraznesc.
Este o mare fericire sa doresti lucrurile ce merita sa fie dorite.
Fericit este acela care are trup sanatos, minte ascutita si o fire educata.
Thales

Dorintele constientizate sau refulate, visele ce fac noaptea feerica sau o intuneca pana dincolo de zori, reveria - starea de vis in conditiile de veghe, atat de frecventa in adolescenta si tinerete - marcheaza o cale de acces spre psihologia personalitatii si, in cele din urma, spre psihologia popoarelor. Sondajul CURS (aprilie 2005) dezvaluie unele constante psihosociologice legate de apartenenta la gen (masculin/feminin), de statutul socio-economic sau de clasa de varsta din care facem parte.

Aspiratiile, imaginile onirice, ca si imaginile construite in ragazul reveriei sunt fenomene dinamice, vii, colorate, conflictuale, mai mult sau mai putin rationale. Ferice de cei care cu intelepciune doresc ce merita sa fie dorit si care au curajul sa-si urmareasca visul pana in ultima clipa a vietii. Parafrazand un cunoscut scriitor american, noi, ceilalti, la tinerete, adunam materiale ca sa boltim un pod pana la luna si dupa un timp, cand anii se aduna, construim cu ele "o casa pe pamant cu plata pe luna", cum suna un text publicitar de pe masinile RATB-ului.

DOUA DIN TREI. Platon, unul dintre cei mai mari ganditori nu numai ai Antichitatii, ci din toate timpurile, considera ca trei sunt lucrurile ce aduc oamenilor fericirea: "Cel dintai bun este sanatatea, al doilea frumusetea, iar al treilea bogatia" (Legile). Romanii, ca si maghiarii, rromii sau germanii din Romania - asa cum releva sondajul CURS - , au indicat doua dintre aceste bunuri: sanatatea (jumatate din persoanele intervievate) si banii (o patrime din respondenti). La frumusete nu s-au gandit, pentru ca - nu-i asa?! - este trecatoare sau poate pentru ca nu le lipseste. In fond, ce-si doresc oamenii? Bunuri de durata si bunuri care le lipsesc. Trei din zece cetateni din tara noastra se tem cel mai mult de imbolnavire si doi din zece, de lipsa banilor.

Criza din sistemul de sanatate, rata somajului, salariile disproportionat de mici in raport cu preturile explica, dincolo de ceea ce este general uman, dorintele fierbinti si temerile infrigurate ale multora dintre noi. Conform statisticilor oficiale, 10% din populatia de 21,7 milioane a Romaniei apreciaza ca au o stare de sanatate precara. Asa cum rezulta din ancheta asupra conditiilor de viata (ACOVI, 2005) a Institutului National de Statistica, incidenta bolilor cronice (bolile de inima, osteoporoza, cancerul s.a.) a inregistrat in anul 2004 o curba ascendenta (din 10.000 de persoane, 2.167 sufera de boli cronice, fata de 1.964 persoane in 2003).

ROMANII VOR BANI. Cat priveste saracia, este suficient sa aratam ca peste 10% din totalul gospodariilor au venituri mici, adica aproximativ 1,6 milioane de lei lunar. Daca luam in considerare ca o cincime din numarul total de gospodarii este formata din patru persoane si ca 5% au o componenta de sase si chiar mai multe persoane, intelegem de ce romanii vor cu atata ardoare bani. In esantionul utilizat in sondajul CURS, mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate aveau venituri pe gospodarie sub media pe tara (media veniturilor lunare pe gospodarie este de aproximativ 7 milioane). Sigur, banul este o mica roata ce invarte lumea toata - cum se spune in popor - sau pecunia regina mundi - cum spuneau romanii. Sunt insa orbiti romanii de stralucirea lor, stiut fiind de la filozoful Democrit (secolul IV i.e.n.) ca "dorinta arzatoare pentru un lucru face sufletul orb pentru orice altceva"? Trei patrimi dintre persoanele intervievate in sondajul CURS cred ca este mai bine sa fii tanar si sarac decat bogat, dar batran. In Romania zilelor noastre, batranetea apasa mai greu decat Ceahlaul. In plus, saracia are si parti bune: desteapta spiritul inventiv.

TOTI OAMENII VISEAZA. A visa cu ochii deschisi nu este cu nimic mai putin revelator pentru descifrarea personalitatii si ipso facto pentru cunoasterea mentalului colectiv. Scriitorul american Poe (1809-1849) observa ca, paradoxal, "cei care viseaza ziua cunosc multe lucruri care le scapa celor care viseaza doar noaptea".

De visat, toti oamenii viseaza cand dorm. Unii isi amintesc ce au visat, altii nu. Aproximativ o treime dintre respondenti declara ca nu isi amintesc dimineata ce au visat noaptea. Aproximativ jumatate dintre cei care spun ca isi amintesc ce au visat (63%) povestesc rudelor si prietenilor continutul viselor. Aceasta inseamna ca discuta cu cei apropiati si visele urate, cosmarurile lor: moartea unei persoane dragi (12%), producerea unei catastrofe naturale (10%), caderea in gol de la inaltime (9%), ca li se intampla ceva rau copiilor sau ca sufera de o boala grava (circa 6%). Astfel de vise exprima grijile diurne, au un continut realist. Dar persoanele intervievate (aproximativ 5%) mai viseaza si draci, si extraterestrii, si animale feroce. Sunt vise fanteziste ce tradeaza credulitatea lor.

Se incred romanii in vise? Si da (43%), si nu (44%). Academicianul Grigore Moisil declara ca visele nu mint. Iata ce povestea: Visam ca prezidez o reuniune stiintifica la Academia RSR si, cand m-am trezit, chiar asa era! Cum sa nu crezi in vise?! Adevarul adevarat este ca zorile rad de ce se intampla noaptea...

MAMA RELELOR. Dar ceea ce visezi cu ochii deschisi se infaptuieste? Din nou: si da, si nu. Aproape jumatate dintre romani - conform declaratiei lor - inainte de 1989 visau la prabusirea regimului Ceausescu. Si visul lor s-a indeplinit: Ole, ole, Ceausescu nu mai e!

Ce viseaza acum, dupa mai bine de 15 ani de la evenimentele din decembrie ’89, romanii? Sa castige multi bani (25% dintre respondenti). Nu este rau, chiar daca "iubirea excesiva pentru bani este mama tuturor relelor". Rau este ca aproximativ 40% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani cred putin sau foarte putin ca visele lor se vor implini. Inseamna ca ei si-au scris visul pe luciul apei, ca incearca sa zboare fara aripi. Sa nu uitam: Zeii ii ajuta numai pe cei care indraznesc sa faca din visul lor realitate.

Nimeni nu este pe deplin fericit in toate privintele. Tineretea isi aduna materiale ca sa dureze un pod pana la luna; dupa un rastimp, omul de varsta mijlocie sfarseste prin a-si cladi cu ele o cabana.
Thoreau
(Henry David, 1817-1862)
×
Subiecte în articol: romănii editie de colectie