Anotimpul virozelor...

O dată cu venirea toamnei, cu formarea colectivităţilor şcolare mari, a perioadelor mai lungi petrecute în spaţii închise şi aglomerate, a răcirii progresive a vremii, începe caruselul virozelor şi al gripelor. Iar în acest sezon avem o grijă în plus: gripa porcină.

În fiecare an ne îngrijorăm privitor la sâcâitoarele viroze respiratorii banale. Pentru că, deşi nu sunt periculoase în sine, afectează capacitatea de muncă a adulţilor şi produc absenteism în rândul copiilor. Dar sezonul rece face ca aceste viroze să se dovedească a fi ceva mai mult decât atât, adică poate fi o periculoasă gripă, cu bătaie lungă în cazul copiilor sau vârstnicilor din familia noastră. Iar în sezonul rece, pe lângă toate aceste griji, s-a mai adăugat una: gripa porcină.

Aşadar, un anotimp cu răceală, gripă sezonieră sau controversata gripă nouă? Cât de periculoase sunt şi cum le putem deosebi? Şi mai ales ce măsuri preventive se impun?

BANALA RĂCEALĂ
Răceala comună este produsă de peste 100 de virusuri, cel mai des adenovirusuri, rinovirusuri, mixovirusuri şi paramixovirusuri. Asta explică de ce nu există un vaccin eficient şi de ce putem avea mai multe îmbolnăviri de acest fel în fiecare an (3-4 în cazul adulţilor, 6 în cazul copiilor). Afecţiunea debutează, în general, insidios, manifestându-se prin: durere în gât, nas înfundat sau secreţii nazale abundente, strănut, tuse seacă.

În lipsa complicaţiilor, temperatura depăşeşte rar 38 de grade Celsius în cazul adulţilor, mici ascensiuni febrile putându-se întâlni însă la copii. Dacă apare cefalee, aceasta e moderată. Starea generală a bolnavului este bună şi simptomele dispar complet în general în câteva zile. Complicaţiile nu apar în mod obişnuit şi sunt reprezentate mai ales de sinuzite, otite, faringo-amigdalite.

GRIPA SEZONIERĂ
Gripa sezonieră este produsă de virusurile gripale (mai frecvent A, mai rar B şi foarte rar C). Cele mai multe îmbolnăviri apar iarna şi la începutul primăverii. Boala debutează brutal, cu alterarea stării generale, febră înaltă (peste 39-40 grade C), cefalee accentuată, dureri musculare şi articulare generalizate, oboseală, slăbiciune, tuse, secreţii nazale abundente.

Dacă nu apar complicaţii, starea de sănătate se ameliorează în câteva zile, oboseala putând persista chiar 2-3 săptămâni. În cazul copiilor, simptomele sunt mai zgomotoase: febra depăşind deseori 40 de grade Celsius, cu frisoane, cefalee, dureri musculare, tuse uscată, alterarea stării generale, apărând în plus vărsături şi diaree. Boala este mai rară, dar mai periculoasă la copiii mai mici de 6 luni, când se manifestă cu febră, letargie, refuzul hranei.

Forme mai grave de boală se întâlnesc la gravide, vârstnici, suferinzi de boli cronice (cardio-vasculare, pulmonare, diabet zaharat, maladii sau tratamente ce evoluează cu scăderea imunităţii etc.). Cele mai frecvente complicaţii sunt: pneumoniile (virale sau prin suprainfecţie bacteriană), bronşite, laringite, miocardite, meningite sau encefalite.

GRIPA PORCINĂ
Gripa nouă H1N1 este produsă de un virus mutant, ce conţine gene ale virusului gripal porcin, aviar şi uman. Virusul este încă incomplet studiat şi controversat. În primul rând, deoarece evoluţia sa nu este definitivă, mai ales pentru un virus atât de versatil ca virusul gripal. Faptul că nu are decât o parte dintre genele specifice virusului gripal uman îl face mai puţin contagios, dar o dată cu pasajul său progresiv prin numeroase gazde umane, acest lucru se poate schimba.

Pe de altă parte, faptul că e un virus nou, pentru prima dată în contact cu omul (se pare că există similitudini cu unele tulpini circulante până în 1957), fără nici un fel de reminiscenţe imune, creşte receptivitatea umană, putând declanşa mari epidemii. Spre deosebire de gripa sezonieră (care afectează frecvent vârstnicii), în cazul noii gripe se produc îmbolnăviri frecvente în rândul copiilor şi adulţilor tineri. Din datele obţinute până acum, se pare că a produs, în general, forme medii şi uşoare de boală, complicaţiile şi decesele intervenind la persoane cu o patologie cronică asociată.

Simptomele sunt, în general, asemănătoare cu cele ale gripei clasice: în primul rând febra înaltă, secreţii abundente, tuse, apoi cefalee, dureri musculare şi articulare. Spre deosebire de gripa sezonieră, la bolnavii de gripă nouă apar mai des, inclusiv la adulţi, simptome digestive: greaţă, vărsături, diaree. La copii au fost descrise şi fenomene neurologice (convulsii, confuzie).

În cazul în care prezentaţi simptome uşoare, puteţi recurge la tratament simptomatic, rămânând însă în casă până la dispariţia acestora. Prezentaţi-vă însă la medic dacă aveţi următoarele manifestări: respiraţie dificilă, şuierătoare, durere toracică, febră înaltă, cefalee puternică, ameţeală, confuzie, vărsături persistente sau dacă starea se înrăutăţeşte progresiv în câteva zile.

De asemenea, este recomandat să consultaţi medicul în următoarele situaţii: dacă febra mare durează mai mult de trei zile; dacă febra reapare după o perioadă de acalmie; dacă aţi intrat în contact cu un bolnav confirmat; dacă veniţi dintr-o zonă cu gripă nouă confirmată. În cazul copiilor, adresaţi-vă medicului dacă aceştia prezintă febră, tuse, nu se hrănesc, nu beau suficiente lichide, sunt letargici sau foarte iritabili, prezintă vărsături, diaree ori dacă febra şi tusea reapar după o perioadă de aparentă vindecare. 

Diagnosticul se pune pe baza simptomelor clinice, dar pentru precizarea lui se fac teste de laborator din secreţiile nazale sau faringiene. Acest lucru este important, deoarece odată confirmat diagnosticul, în primele 24-48 de ore de boală se pot administra medicamente antivirale, care pot scurta evoluţia bolii şi se pot evita complicaţiile. Sunt medicamente neindicate în virozele respiratorii comune.

REŢETĂ
Virozele respiratorii banale, gripa sezonieră, dar şi gripa nouă sunt afecţiuni care se transmit pe cale aeriană. În timpul vorbirii, tusei, strănutului, picături de secreţii se răspândesc la aproximativ un metru în jurul bolnavului, putând fi inhalate de cei din jur. Bolnavul devine contagios cu 1-2 zile înainte de declanşarea manifestărilor clinice. Aceste picături se răspândesc pe suprafeţele înconjurătoare, pe pardosele, pe obiectele din jur, de unde persoanele se pot contamina prin atingere, ducând apoi mâna la nas, gură, ochi.

De asemenea, este posibilă contaminarea prin folosirea în comun a veselei. De aceea, banalele măsuri de protecţie, care sunt repetate zilnic în mass-media, nu trebuie neglijate.

n) Este important să vă spălaţi cât mai des pe mâini, cu apă şi săpun, insistând asupra degetelor şi unghiilor minimum 20-30 de secunde. Dacă nu aveţi această posibilitate, folosiţi o soluţie sau gel cu alcool.

n) Spălaţi şi dezinfectaţi suprafeţele şi obiectele din jur, mai ales cele folosite de mai multe persoane (clanţe, tastaturi, telefoane, telecomenzi, jucării etc.).

n) Evitaţi să staţi în apropierea sau să atingeţi persoanele care par bolnave. n Dacă tuşiţi sau strănutaţi, folosiţi un şerveţel pe care să-l aruncaţi apoi la gunoi.

n) Curăţaţi şi suprafeţele birourilor, mobilierului, care ar putea fi contaminate şi spălaţi bine pardoselile, de unde picăturile contaminante se pot ridica o dată cu praful. Vesela folosită trebuie spălată imediat, fără a atinge obiectele de veselă nefolosite. Chiuveta şi pardoseala trebuie spălate şi dezinfectate cu clor. Aceeaşi atenţie trebuie acordată băilor şi obiectelor sanitare, evitând folosirea de obiecte de igienă şi toaletă personală în comun.

n) Dacă sunteţi bolnav, rămâneţi în casă până la vindecare sau prezentaţi-vă la medic, urmând instrucţiunile acestuia.

n) În siutaţia în care copilul se îmbolnăveşte, reţineţi-l acasă, anunţând educatoarea sau învăţătoarea.

n) Nu neglijaţi vaccinarea antigripală în această toamnă. Chiar dacă vaccinurile găsite acum în farmacii sunt destinate numai gripei sezoniere, este important să preveniţi această boală. Vaccinarea e insistent recomandată în cazul femeilor însărcinate, persoanelor cu vârste peste 50 de ani, copiilor peste 6 luni, persoanelor cu boli cronice, cu imunitate scăzută, celor care trăiesc în colectivităţi mari sau care vin zilnic în contact cu un număr mare de oameni. Au existat controverse privind o protecţie limitată pe care vaccinul ar oferi-o şi în cazul îmbolnăvirilor cu virusul H1N1, dar acest lucru nu s-a confirmat.

n) Vaccinarea împotriva gripei sezoniere nu împiedică o vaccinare ulterioară împotriva virusului H1N1, vaccin pe care în lunile următoare Ministerul Sănătăţii îl va folosi într-o campanie naţională de vaccinare.

SFATURI
Numeroase adjuvante şi suplimente au fost recomandate în protecţia antivirală, fără ca efectul lor să fie confirmat. Discutaţi cu medicul de familie dacă aveţi nevoie de un supliment de vitamine. În general, un regim echilibrat, cu fructe proaspete, legume, cereale, o viaţă organizată, cu odihnă suficientă, exerciţii fizice şi reducerea stresului au un efect mai important.

În cazurile uşoare, folosiţi decongestive nazale sau sistemice, antihistaminice, antitermice şi antialgice şi medicamente pentru tratarea tusei. Nu uitaţi să vă hidrataţi suficient. Nu folosiţi antibiotice decât la recomandarea medicului, dacă există suprainfecţii bacteriene. Cazurile mai severe impun prezentarea la medic.