Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uneori bucuria unică a maternităţii este umbrită de mici probleme de sănătate. Aşa se întîmplă şi în cazul mastitei, o infecţie a ţesutului mamar frecventă în perioada de alăptare.
Uneori bucuria unică a maternităţii este umbrită de mici probleme de sănătate. Aşa se întîmplă şi în cazul mastitei, o infecţie a ţesutului mamar frecventă în perioada de alăptare. Afecţiunea nu va ridica însă probleme deosebite dacă mama menţine o bună igienă locală şi foloseşte o tehnică de alăptare corectă şi nu ezită să contacteze medicul de familie sau ginecologul atunci cînd prezintă primele semne de boală.
Deşi există şi cazuri (destul de rare) de mastită şi în afara perioadei de alăptare, ne vom referi în continuare exclusiv la mastita postpartum. Frecvent, ea apare în primele şase săptămîni de alăptare, dar poate fi întîlnită în principiu pe toată durata acesteia.
Infecţie bacteriană
Mastita este o infecţie bacteriană care se produce fie prin pătrunderea germenilor din exterior prin mici leziuni aflate la nivelul mamelonului, fie prin suprainfectarea laptelui stagnant în glandă. Ea este favorizată de existenţa unor condiţii patologice locale (mastoza fibrochistică, malformaţii, cicatrici postoperatorii) sau generale (anemie, diabet, stres), precum şi de factori mecanici: presarea sînilor de un sutien nepotrivit, o poziţie incorectă la alăptat, alăptarea la intervale mari sau golirea incompletă a sînului.
Examenul fizic este esenţial în precizarea diagnosticului şi în urma acestuia medicul va prescrie un tratament cu antibiotice (care va fi urmat 10-14 zile), antialgice şi antiinflamatoare. De obicei, starea generală a pacientei se va îmbunătăţi după una-două zile, dar tratamentul trebuie urmat în continuare. Foarte importante şi benefice sînt însă măsurile simple pe care pacienta trebuie să le ia.
Recomandări
Citește pe Antena3.ro
De cele mai multe ori, alăptatul nu trebuie întrerupt, aceasta făcîndu-se doar temporar şi la recomandarea expresă a medicului. În acest caz, sînul trebuie golit manual sau cu o pompă. Sînul trebuie complet golit la alăptare şi apoi oferit copilului celălalt sîn, această alternanţă făcîndu-se la fiecare masă. Trebuie adoptată o poziţie corectă, care nu favorizează stagnarea laptelui. De trei, patru ori pe zi se fac duşuri călduţe sau se aplică comprese călduţe pe piept, acestea facilitînd eliminarea secreţiei lactate. Unele mame preferă aplicarea de comprese reci, care diminuează durerea, dar nu ajută eliminarea completă a laptelui. Lenjeria trebuie să fie confortabilă, nu se recomandă purtarea de genţi sau rucsaci (chiar cei în care se transportă copilul) pe piept şi este bine să limităm activităţile fizice care se fac cu braţele ridicate. Bineînţeles că mama trebuie să aibă o igienă locală riguroasă, să îşi spele sînul şi mîinile înainte de fiecare alăptare.
Trebuie accentuat faptul că mastita nu este un motiv de înţărcare prematură a copilului şi că laptele matern (contrar temerilor multor mame) continuă să fie ideal pentru copil chiar în aceste condiţii. Alăptarea va fi oprită doar în cazul în care medicul consideră că este necesar şi preferabil pentru o perioadă limitată.
Tratamentul chirurgical este rezervat abcesului mamar, o complicaţie a mastitei şi el este făcut de obicei de către medicul chirurg, care va efectua un drenaj extern.
SIMPTOME. Debutul este insidios, cu febră şi oboseală, urmate la o zi sau două de modificări locale, ce apar de cele mai multe ori unilateral: sînul este mărit, întărit, roşu, dureros (durerea poate fi permanentă sau doar în timpul alăptării) şi cald, cu zone neregulate ce se simt la palpare, iar mamelonul este tumefiat şi prezintă deseori o secreţie. În zona axilară se pot simţi ganglionii măriţi.
