Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In fiecare vară numărul persoanelor cu toxiinfecţii alimentare este in creştere, deşi Ministerul Sănătăţii se intrece pe el in informaţiile privitoare la igiena măinilor, modul de păstrare a alimentelor şi condiţiile de preparare. Ne dau mai multe informaţii despre aceste afecţiuni care pot avea consecinţe grave mai ales in răndul copiilor dr Simin Florescu, medic specialist boli infecţioase in cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Prof. dr Victor Babeş" din Bucureşti, conf. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie din cadrul UMF "Carol Davila", dr Iustina Stan, medic primar pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului.
Ouă, carne, lapte, ingheţată, frişcă, maioneză⦠Vara, sunt surse de toxiinfecţii alimentare. Aflaţi cum să vă feriţi de aceste boli din farfurie.
In fiecare vară numărul persoanelor cu toxiinfecţii alimentare este in creştere, deşi Ministerul Sănătăţii se intrece pe el in informaţiile privitoare la igiena măinilor, modul de păstrare a alimentelor şi condiţiile de preparare. Ne dau mai multe informaţii despre aceste afecţiuni care pot avea consecinţe grave mai ales in răndul copiilor dr Simin Florescu, medic specialist boli infecţioase in cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Prof. dr Victor Babeş" din Bucureşti, conf. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie din cadrul UMF "Carol Davila", dr Iustina Stan, medic primar pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului.
Cauze şi simptome
Aţi mers la picnic, aţi măncat mici preparaţi pe grătar şi aveţi senzaţie de vomă, o stare generală proastă şi simţiţi nevoia să mergeţi la toaletă? Este foarte posibil să aveţi toxiinfecţie alimentară.
"Toxiinfecţiile alimentare sunt afecţiuni digestive acute, determinate de ingestia, o dată cu hrana, a unei toxine alimentare. Practic, pacientul a măncat un aliment ce conţine această toxină, provenită de la o serie de germeni. In condiţii propice, de căldură şi umezeală, germenii reprezintă un mediu ideal de dezvoltare a toxinelor. Iar in momentul cănd pacientul mănăncă alimente conţinănd toxina respectivă apar manifestările bolii. Cei mai frecvenţi germeni care dau toxiinfecţie alimentară sunt Staphylococcus aureus şi Salmonella", precizează doctorul Simin Florescu. Există o serie de alimente cu risc mare in ceea ce priveşte toxiinfecţiile alimentare. Astfel, cănd o persoană suferă o toxiinfecţie este foarte posibil ca ea să fi măncat produse lactate, brănzeturi, tocături, mezeluri, maioneză sau ouă aproape crude.
"Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales in alimentele care conţin proteine şi sare in cantitate mare: brănzeturi sau alte lactate de orice fel. Cazul clasic, cel mai des intălnit de toxiinfecţie stafilococică, este cel al pacienţilor care mănăncă telemea sau alte feluri de brănzeturi cumpărate din piaţă, de la vănzătorii ambulanţi sau de pe marginea drumului, din găleţi ţinute la soare, in condiţii improprii. Sfatul nostru este ca produsele lactate să fie cumpărate doar din magazinele unde acestea sunt păstrate in condiţii normale de igienă şi la temperaturi care nu pun in pericol siguranţa alimentelor", semnalează specialistul nostru, doctorul Simin Florescu.
Produse din carne
Numărul persoanelor care fac toxiinfecţie alimentară după ce au consumat produse din carne este mai mare decăt al celor care se imbolnăvesc de la brănzeturi. De aceea, specialistul in boli infecţioase Simin Florescu ne atrage atenţia asupra importanţei modului de păstrare şi preparare a alimentelor de provenienţă animală. Carnea şi ouăle, dacă nu sunt ţinute la rece sau dacă nu sunt gătite corespunzător, provoacă toxiinfecţie salmonelozică.
Salmonella este o bacterie care se găseşte in carne, tocături, mezeluri, preparate din ouă. In special ouăle de raţă conţin Salmonella, dar şi celelalte tipuri de ouă, dacă sunt consumate in stare crudă sau dacă sunt incomplet preparate termic. Dr Florescu ne recomandă ca, măcar in această perioadă a anului, să evităm pe căt posibil preparatele cu maioneză, făcută din ouă crude, deoarece acestea prezintă un risc crescut de toxiinfecţie.
Cum se manifestă?
Toxiinfecţiile alimentare se manifestă diferit, in funcţie de cauza lor. Persoanele care au făcut toxiinfecţie cu Staphylococcus vor prezenta primele simptome intr-un interval de 1-4 ore de la ingerarea alimentelor contaminate. "Pacienţii cu toxiinfecţie stafilococică incep să vomite, eventual să aibă şi diaree, prezintă o stare generală rea", spune specialistul. Căt priveşte toxiinfecţia salmonelozică, aceasta are o perioadă de incubaţie mai lungă, de 16-24 de ore. Astfel, dacă aţi măncat la prănz mici la grătar, care au stat mult timp in soare şi aceştia v-au căzut greu, cu siguranţă veţi prezenta primele semne ale bolii seara, iar a doua zi starea dumneavoastră se va inrăutăţi: vărsături, diaree, de această dată predominantă mai multă decăt vărsături, febră mare, stare de astenie, imposibilitate de mişcare, stare generală proastă.
Toxiinfecţiile alimentare sunt cele mai frecvente afecţiuni acute intălnite la copii pe timpul verii. Doctorul Iustina Stan, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Russescu", avertizează că extremele de vărstă - copiii şi vărstnicii - reprezintă categoriile cele mai expuse complicaţiilor provocate de toxiinfecţii alimentare. In cazul copiilor, simptomele apar la 3-72 de ore de la ingestia alimentelor contaminate şi pot dura mai mult decăt la adulţi. Un mare pericol pentru cei mici il reprezintă deshidratarea severă, care se poate instala mai rapid decăt la adulţi. Astfel, toxiinfecţiile, suportabile in cazul adulţilor, se pot dovedi fatale pentru copii. Tocmai de aceea copiii cu toxiinfecţie alimentară trebuie urmăriţi indeaproape pentru a evita deshidratarea severă. Semnele acesteia includ scăderea cantităţii de urină (mai puţin de 3 ori pe zi) sau chiar lipsa urinei, uscăciunea gurii şi a pielii, infundarea ochilor in orbite sau a fontanelelor (semn care apare la nou-născuţi şi la sugari), somnolenţă, leşin, respiraţie frecventă, bătăi rapide ale inimii (tahicardie). Deshidratarea severă reprezintă principala complicaţie a toxiinfecţiilor alimentare la copii. In lipsa tratamentului adecvat, evoluţia poate fi gravă: şoc hipovolemic (scăderea tensiunii arteriale, pierderea lichidelor) şi deces.
Cea mai importantă măsură pentru prevenirea deshidratării este administrarea sărurilor de rehidratare orală. Aceste "prafuri", care se găsesc la farmacie, se dizolvă in apă fiartă şi răcită. Pentru copii se recomandă consumul, in cantităţi mici, a 5-10 pahare in 24 de ore. Dacă micuţul are vărsături, scaune cu sănge, este indicată prezentarea de urgenţă la spital pentru rehidratare prin perfuzii.
Părinţilor care se află in imposibilitatea de a procura săruri de rehidratare, medicul pediatru Iustina Stan le recomandă prepararea unei soluţii astfel: se fierbe un litru de apă cu o linguriţă de sare şi o linguriţă de zahăr, se răceşte şi se administrează in cantităţi mici şi repetate.
Indiferent de gravitatea toxiinfecţiei alimentare, este necesară consultarea medicului in primele 24 de ore de la apariţia simptomelor, mai ales in cazul copiilor de vărstă mică. Atenţie, pănă la prezentarea la medic, părinţii vor administra numai sărurile de rehidratare orală. Fără sfatul medicului, nu se administrează medicamente copiilor cu tulburări digestive.
Prevenire
Reguli de igienă minime, dar esenţiale - aceasta este soluţia cea mai bună şi cea mai simplă pentru a preveni toxiinfecţiile alimentare. Multe dintre cazurile de toxiinfecţii sunt determinate de condiţiile precare in care sunt păstrate sau preparate alimentele. "Toxiinfecţiile sunt frecvente din cauza căldurii, din cauza neglijenţei in manipularea alimentelor, a apei. Prima regulă, şi cea mai simplă, este spălarea atentă a fructelor şi legumelor inainte de a fi consumate", ne sfătuieşte conf. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". De asemenea, mai ales in zilele toride este bine să evităm să preparăm alimentele cu mai mult de două-trei ore inaintea consumului, dacă nu putem asigura condiţiile minime de temperatură necesare pentru păstrarea alimentelor preparate. Suprafeţele destinate preparării alimentelor trebuie păstrate in condiţii maxime de igienă. In cazul alimentelor gătite este necesară asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius. O altă regulă de care trebuie să ţinem seamă este evitarea oricărui contact intre alimentale destinate consumului şi insecte sau animale.
Cele mai multe toxiinfecţii sunt inregistrate in perioada concediilor. "Nu avem cum să ştim in ce condiţii au fost pregătite şi păstrate produsele comercializate direct pe stradă. De aceea, recomandarea mea este să fie evitate ingheţata, prăjiturile, produsele de patiserie, micii sau hamburgerii vănduţi in aceste condiţii", arată conf. dr Dumitru Matei.
BACILI. Toxiinfecţiile alimentare pot fi cauzate şi de alte alimente decăt brănzeturi şi produse din carne, insă cazurile sunt mai rare. Dr Simin Florescu precizează că orezul conţine Bacillus cereus care determină o toxină ce dă diaree. Cei mai expuşi riscului de a suferi o astfel de toxiinfecţie sunt persoanele care consumă frecvent preparate asiatice. De asemenea, putem face toxiinfecţie dacă măncăm fructe de mare crude sau preparate necorespunzător, deoarece acestea conţin un bacil numit Vibrio parahemolyticus.
DIETĂ. In situaţia in care copilul nu are vărsături, pe lăngă rehidratare, este bine să i se ofere puţin orez fiert, morcovi fierţi, păine prăjită, in cantităţi mici şi nu cu forţa, sugerează doctorul Iustina Stan. După 48 de ore, se pot introduce in dietă brănză de vaci, carne slabă fiartă, biscuiţi simpli, banane, compot de mere.
Sfatul medicului
"In cazul in care observăm simptomele de toxiinfecţie alimentară, cele mai importante măsuri sunt cele de rehidratare pe cale orală. Dacă bolnavul tolerează să inghită şi nu varsă, i se administrează săruri de rehidratare orală, care se găsesc in farmacii. Acestea se dizolvă in apă sau in ceai, iar amestecul se bea incetişor. Dacă starea bolnavului este foarte gravă sau dacă este vorba despre un copil, situaţie in care deshidratarea apare mai rapid, este bine ca pacientul să se prezinte la primul spital pentru rehidratare pe cale intravenoasă. Apoi, in funcţie de gravitatea toxiinfecţiei şi de natura ei, se continuă tratamentul. In unele cazuri se poate prescrie tatament antibiotic", arată dr Simin Florescu.
APA. In cazul in care avem indoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă, soluţiile pentru a preveni tulburările digestive sunt fie consumul de apă plată sau minerală, fie fierberea apei. Sistemul de verificare a incărcăturii bacteriene a apei de băut trebuie respectat cu rigoare, altfel riscăm apariţia tulburărilor digestive, dar şi a unor probleme hepatice, endocrine.
Ştiaţi că
Este greşit să se administreze copiilor cu tulburări digestive medicamente antiemetice sau antidiareice. Nu trebuie blocat mecanismul de curăţare a intestinelor de microbii care au provocat toxiinfecţia.
Unele toxiinfecţii alimentare cu evoluţie puţin severă nu necesită decăt rehidratare cu ajutorul sărurilor speciale, fără administrarea unor medicamente.
Sugarii alimentaţi exclusiv la săn sunt feriţi de toxiinfecţii alimentare atăt timp căt mama nu suferă astfel de tulburări.
In cazurile de toxiinfecţii alimentare cu germenii Sghiella şi Salmonella pot apărea complicaţii hematologice şi neurologice (convulsii, sindrom hemolitic uremic) sau renale. Din acest motiv, orice toxiinfecţie cu aceşti germeni impune spitalizare de urgenţă.
