Sfaturi care ţin de cald

În dimineţile reci de toamnă, simţim cum frigul ne pătrunde în oase. Este o senzaţie pe care trebuie să o suportăm luni bune de acum încolo. Aflaţi de la specialiştii noştri cele mai eficiente soluţii pentru a învinge frigul.

Dimineţi reci şi amieze cu 15-18 grade Celsius… Acesta este tabloul meteo al ultimei perioade. Cum suportă organismul nostru diferenţele de temperatură dintre dimineaţă şi amiază? Ce trebuie să facem pentru a rezista temperaturilor care vor continua să scadă? Ce-i de făcut în cazul trecerilor bruşte de la cald la rece, al modificărilor presiunii atmosferice sau umidităţii?

Haine din materiale naturale
Schimbarea anotimpurilor se reflectă în starea noastră fizică, dar şi psihică. Persoanele cardiace, reumatice, depresive şi chiar cele sănătoase, dar meteosensibile au de suferit la schimbarea anotimpurilor. Îmbrăcămintea adecvată, menţinerea temperaturii în locuinţă între 22 şi 24 de grade Celsius şi o dietă echilibrată fac ca frigul să nu ne prindă cu garda jos. "Îmbrăcămintea şi încălţămintea asigură confortul termic în zilele reci şi ploioase. Trebuie să alegem hainele care să păstreze căldura la nivelul corpului – din bumbac, din lână. Îmbrăcămintea din materiale sintetice trebuie evitată. Încălţămintea trebuie să aibă talpa mai groasă, pentru a nu simţi frigul şi umezeala", precizează conf. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Când vremea se răceşte accentuat, nu sunt indicate încălţămintea şi hainele foarte strâmte, deoarece nu păstrează căldura la nivelul corpului.

Adaptarea la frig 
Expunerea la frig trebuie făcută progresiv, pentru că organismul are nevoie de o perioadă de adaptare. Trecerea bruscă de la cald la frig favorizeză instalarea virozelor respiratorii. Conf. dr Dumitru Matei atrage atenţia mamelor să îi înveţe pe copiii mici să respire pe nas atunci când ies afară. Este important ca, mai ales în primele cinci minute după ce a ieşit din casă, copilul să respire pe nas. Mucoasa nazală are o vascularizaţie bogată, în contact cu aerul rece vasele sangvine de aici se dilată şi pot să încălzească aerul care intră în căile respiratorii şi în plămâni. Dacă însă copilul respiră pe gură, aerul rece ajunge direct în plămâni şi creşte riscul de îmbolnăvire.

Pielea are un rol important în menţinerea temperaturii interne. Când temperatura de afară este scăzută, vasele de sânge din structura pielii se contractă pentru a limita pierderile de căldură.

Efortul de adaptare la schimbările de temperatură intensifică circulaţia sangvină, vasele sangvine periferice se îngustează, de aceea inima este supusă unui efort suplimentar. Persoanele sănătoase se adaptează mai uşor, însă cardiacii tolerează mai greu schimbările vremii. Persoanele cu insuficienţă cardiacă nu suportă aerul rece, au senzaţia că se sufocă atunci când ies din casă. Umiditatea şi frigul exacerbează simptomele bolii în aceste cazuri, de aceea cardiacilor li se recomandă un regim de efort moderat, iar dacă sesizează modificări de ritm cardiac, creşterea pulsului trebuie să se adreseze medicului de familie.

Întărirea imunităţii
Umiditatea ridicată şi frigul sensibilizează mucoasa nazală, poarta de intrare a virusurilor în organism. Când frigul se asociază cu umezeala, organismul pierde mai multă energie în efortul de adaptare. Apare astfel o scădere a imunităţii organismului, care devine mai sensibil la infecţiile respiratorii. Pentru a preveni scăderea imunităţii e bine să intervenim prin dietă. Fructele şi legumele crude nu trebuie să lipsească din meniul nimănui. Merele, perele, citricele, morcovii, ridichile sunt principala sursă de vitamine şi minerale necesare  întăririi imunităţii şi prevenirii virozelor respiratorii. Vitamina C din citrice are un rol deosebit în producerea de anticorpi, în prevenirea şi diminuarea simptomelor virozelor respiratorii. În acelaşi scop acţionează mierea, polenul şi propolisul. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne recomandă alimente cu proprietăţi imunostimulatoare şi imunomodulatoare: iaurturi îmbogăţite cu bacterii probiotice, ceapă, usturoi, soia, echinacea. "Sistemul nostru imunitar se bazează foarte mult pe eliberarea de radicali liberi. Globulele albe omoară microbii cu ajutorul radicalilor liberi. Aceştia însă trebuie ţinuţi sub control de antioxidanţii din fructe şi legume. Sistemul imunitar are nevoie şi  de proteine, pentru că anticorpii sunt proteine. Fără proteine de calitate – atât de origine vegetală, cât şi animală, imunitatea se prăbuşeşte treptat", ne atrage atenţia prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Grăsimile au şi ele rolul lor în menţinerea imunităţii, mai ales grăsimile din peştele gras oceanic. Şi dacă nu mâncăm zilnic macrou, hering sau somon, o soluţie pentru refacerea imunităţii  descoperim în suplimentele nutritive cu ulei de peşte, cu acizi graşi esenţiali omega 3.

De asemenea, dieta trebuie să acopere energia folosită de organism pentru menţinerea temperaturii constante a corpului. De aceea, în această perioadă, putem să mâncăm mai multe grăsimi (unt, ulei de măsline, lactate, carne). Grăsimile sunt principalele surse de calorii (9 calorii/gram) şi cele care eliberează cea mai mare cantitate de căldură. În perioadele cu temperaturi scăzute, ponderea grăsimilor în dieta zilnică poate să ajungă la 30%. Totuşi, în alcătuirea dietei pentru sezonul rece trebuie să ţinem seama de vârstă, de activitatea desfăşurată, de cât de mult timp stăm în aer liber. Dacă suntem sedentari şi ne petrecem majoritatea timpului în medii încălzite, este bine să ne păstrăm dieta de astă-vară: alimente uşoare, fructe şi legume, altfel vom ieşi din iarnă cu câteva kilograme în plus. Dacă însă suntem obligaţi să stăm multe ore în frig, dieta trebuie să fie bogată caloric.

Artroza şi vremea rece
O dată cu primele zile friguroase, persoanele care suferă de artroză încep să se plângă de dureri ale articulaţiilor, le amorţesc mâinile sau le înţepeneşte mijlocul. Aceasta pentru că artroza sau reumatismul degenerativ este o boală influenţată în mod semnificativ de starea vremii, precizează conferenţiar doctor Ruxandra Ionescu, şeful Clinicii de Medicină Internă şi Reumatologie din cadrul Spitalului Clinic "Sfânta Maria". Dar nu trebuie să credem că frigul ne îmbolnăveşte de artroză, el doar accentuează suferinţele la nivelul articulaţiilor.

"Durerea este principalul simptom al artrozei. În această boală, apar modificări osoase din cauza distrugerii cartilajului articular, iar receptorii de la nivelul osului resimt mai uşor perturbările atmosferice şi durerea este mai intensă", spune conf. dr Ruxandra Ionescu. Cele mai frecvente localizări ale artrozei sunt: genunchii, şoldurile, unele articulaţii de la nivelul degetelor, coloana vertebrală. Foarte rar apare artroza la articulaţiile pumnului, gleznei sau cotului. În afară de durerea agravată de frig, umezeală şi eforturi fizice, pacienţii cu artroză mai acuză limitarea mişcărilor articulare şi chiar deformarea articulaţiilor afectate.

Durerile articulare apărute o dată cu răcirea vremii orientează diagnosticul spre artroză şi elimină suspiciunile unor severe boli inflamatoare precum poliartrita reumatoidă. Pacienţii cu artroză suferă cel mai mult în sezonul rece, pe când cei cu poliatrită reumatoidă au dureri indiferent de starea vremii.

Un alt simptom specific artrozei este apariţia durerii în momentul mişcării articulaţiei şi atenuarea ei în repaus. Pacienţii suferinzi de artroză se trezesc dimineaţa cu articulaţiile înţepenite, dar această rigiditate matinală dispare după 15-20 de minute. În cazul poliartritei, durerile apar de obicei noaptea, sunt accentuate în stare de repaus şi cedează la mişcare.

Faceţi mişcare!
Ne vom dezmorţi articulaţiile şi vom face faţă frigului dacă facem mişcare. Când temperatura exterioară este scăzută, este recomandat să facem sport pentru a ne menţine constantă temperatura corpului. Iarna, prin mişcare putem preveni chiar hipotermia sau degerăturile. Explicaţia este simplă. Căldura este produsă prin procesele metabolice care au loc la nivelul ţesuturilor. Principalul factor care duce la creşterea ratei metabolice este efortul fizic. Implicit, va creşte şi cantitatea de căldură produsă de organism. Când facem un efort fizic moderat, cantitatea de căldură poate creşte, în doar câteva secunde, de 20 de ori faţă de perioadele de repaus, iar când efortul este foarte intens, producţia de căldură poate creşte de aproape 50 de ori faţă de normal. Căldura în exces este eliminată prin transpiraţie.

În zilele friguroase sunt recomandate în special exerciţiile anaerobe, precum antrenamentele de rezistenţă sau cele cu greutăţi, pentru că acestea cresc rata metabolică pentru o perioadă mai lungă, care poate ajunge până la 48 de ore. Dar împotriva frigului sunt eficiente şi exerciţiile aerobe (numite şi cardio), precum joggingul, înotul, mersul cu bicicleta, fotbalul. Ele cresc rata metabolică pentru numai câteva ore.

CEAŢĂ. Aerul rece şi ceaţa îngreunează respiraţia şi favorizează apariţia crizelor de astm bronşic. Cele mai afectate de ceaţă sunt persoanele cu afecţiuni respiratorii (astm bronşic, bronho-pneumopatie obstructivă cronică). Dacă este asociată cu temperaturile scăzute, ceaţa irită căile respiratorii, cauzând apariţia laringitei virale. Aceasta se manifestă prin inflamarea coardelor vocale, prin răguşeală şi pierderea vocii.

PIELE. Ştiţi de ce ni se face "pielea de găină" când ne este frig? Explică medicul dermatolog Mihaela Leventer: "Frigul produce un semnal receptat de piele, pe care îl transmite apoi hipotalamusului, parte a creierului responsabilă cu reglarea temperaturii corpului. Încercând să reţină căldura în organism, hipotalamusul ordonă comenzi de vasoconstricţie urmate de vasodilataţie, care determină apariţia frisoanelor şi a aspectului de «piele de găină»". Pentru ca pielea să reziste mai bine la frig şi să nu se deshidrateze, medicul recomandă aplicarea cremei hidratante de fiecare dată când ieşim din casă.

ACASĂ. O regulă importantă în prevenirea efectelor frigului este menţinerea temperaturii în locuinţe la 22-24 de grade Celsius. Dacă temperatura din încăpere este sub 20 de grade, organismul stă într-o stare de stres continuu. "Organismul este stresat de frigul din casă, iar atunci când ieşim afară suntem mai vulnerabili. Din cauza frigului nu ne putem concentra, nu ne putem odihni. Folosirea aragazului pentru încălzirea camerei este o greşeală, deoarece astfel se usucă aerul", arată conf. dr Dumitru Matei. Umiditatea aerului din cameră trebuie să fie în jur de 50%-60%.


ŞTIAŢI CĂ
   În repaus, cea mai mare cantitate de căldură, aproape 80%, este produsă de organele interne, restul de 20% revenind musculaturii. În timpul unui efort fizic, principalul producător de căldură sunt muşchii.

   Există persoane care suferă de alergie la frig (urticarie afrigore), cum este numită ştiinţific. Ea se manifestă prin apariţia unor pete roşii, în special pe mâini şi pe faţă (pe zonele expuse de frig), care dispar imediat cum intrăm la căldură sau încălzim zona afectată cu mănuşi sau fular.

   Tremuratul este primul semnal de alarmă al organismului când este expus excesiv la frig. Prin contracţiile musculare involuntare, corpul generează căldură.