Rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, aşa cum am fi tentaţi să credem. Este o boală virală extrem de contagioasă, care declanşează epidemii cu precădere toamna şi primăvara. Deocamdată, în ţara noastră nu se înregistrează epidemie de rujeolă, dar pericolul nu a trecut, pentru că Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţine nivelul de alertă privind înmulţirea cazurilor de rujeolă în toată Europa, susţine conferenţiar doctor Monica Luminos, şeful Secţiei de Terapie Intensivă Copii de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş". Specialistul precizează că la noi în ţară au apărut focare izolate de rujeolă, majoritatea cazurilor fiind la copii sub 1 an nevaccinaţi.
Se transmite prin tuse, strănut, vorbire
Conferenţiar doctor Monica Luminos explică în continuare cum se manifestă rujeola şi cum îi putem proteja pe copii de această boală cu complicaţii severe. Rujeola, cunoscută şi sub denumirea populară de pojar, este provocată de virusul rujeolic, care se transmite prin particule de secreţii eliminate prin tuse, strănut sau vorbire. Această boală afectează copiii sub 1 an (sugarii), care încă nu au atins vârsta de vaccinare prevăzută în schema naţională a vaccinurilor obligatorii, copiii de orice vârstă care din diferite motive nu au fost vaccinaţi, dar şi adulţii nevaccinaţi care nu au făcut boala în copilărie.
Febră mare şi erupţie
Incubaţia – perioada dintre contactul cu virusul rujeolic şi apariţia primelor simptome – este de 10-11 zile. Rujeola este una dintre bolile cu cea mai fixă perioadă de incubaţie, menţionează conferenţiar doctor Monica Luminos. Debutul bolii este de obicei brusc, cu febră înaltă (39-40 de grade Celsius). Copilul are următoarele simptome: îi curge nasul, îi lăcrimează ochii, tuşeşte (tusea este uscată la început), îi apar afte. Aceste manifestări durează trei zile, timp în care febra se menţine ridicată. Din această cauză, copiii sub 1 an pot face convulsii febrile. Urmează perioada eruptivă, care durează 3-4 zile. Erupţia se declanşează treptat, mai întâi apar mici pete roşii în spatele urechilor, pe gât şi pe faţă, ulterior erupţia se extinde pe trunchi şi braţe, urmând ca în a treia sau a patra zi să apară şi pe membrele inferioare. Petele roşii care apar pe tot corpul pot forma uneori placarde confluente (zone plate în care petele roşii se întrepătrund).
În cazul rujeolei nu este o erupţie masivă, care să apară dintr-o dată pe tot corpul, aşa cum se întâmplă spre exemplu în cazul rubeolei, când în 24 de ore erupţia acoperă tot corpul, spune conferenţiar doctor Monica Luminos. Acest tablou eruptiv diferenţiază rujeola de alte boli eruptive. Febra se menţine de asemenea pe toată perioada erupţiei. După 7-10 zile urmează etapa de pigmentare şi descuamare, pielea capătă un aspect maroniu, ca şi când copilul ar fi nespălat. Apoi zonele respective se descuamează, adică se desprind cojiţe fine, ca mătreaţa.
Copilul bolnav de rujeolă este contagios din perioada de incubaţie până la dispariţia completă a erupţiei, de aceea este recomandată izolarea acestuia pe toată durata bolii.
Complicaţii de temut
Perioada de convalescenţă începe în momentul în care petele se estompează, iar pielea se descuamează. Dar asta nu înseamnă că boala e vindecată. Rujeola este foarte parşivă, pentru că tocmai în faza de convalescenţă pot să apară complicaţii dintre cele mai grave. Pot fi complicaţii date de virusul rujeolic (laringită acută severă, encefalită rujeolică, manifestată prin febră, convulsii, delir, comă) sau suprainfecţii bacteriene (bronho-pneumonie, sinuzită, otită, conjuctivită). Potrivit conferenţiar doctor Monica Luminos, aceste complicaţii bacteriene apar pentru că virusul rujeolic scade dramatic rezistenţa organismului la infecţii. Rujeola lasă bolnavul cu imunitatea la pământ, inducând aşa-numita anergie – lipsa de reactivitate a organismului la infecţii bacteriene cu stafilococ, pneumococ, hemophilus influenzae. Pe lângă bolile grave enumerate mai sus, conferenţiar doctor Monica Luminos mai atrage atenţia asupra unei complicaţii tardive a rujeolei – panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Este o boală redutabilă care poate apărea la 3-7 ani, după ce copilul a făcut rujeolă. Panencefalita sclerozantă nu poate fi tratată, fiind letală în 2-4 ani de la debut.
Tratament
După cum arată conferenţiar doctor Monica Luminos, tratamentul rujeolei este simptomatic, adică se administrează medicamente care combat simptomele bolii: antitermice pentru scăderea febrei, antitusive pentru calmarea tusei, vitamina C pentru imunitate, alte medicamente pentru prevenirea complicaţiilor. Din păcate, nu există tratament antiviral specific (care să ţintească virusul rujeolei). Numai în cazul apariţiei complicaţiilor bacteriene se recomandă administrarea de antibiotice, subliniază conferenţiar doctor Monica Luminos. Copilul cu rujeolă trebuie să se odihnească şi să bea multe lichide.
Sfatul medicului
Cea mai sigură metodă de prevenire a rujeolei este vaccinarea, ne asigură conferenţiar doctor Monica Luminos. Copilul va fi protejat de rujeolă dacă la vârsta de 12-15 luni şi la 6-7 ani i se va administra vaccinul trivalent ROR (pentru rujeolă, oreion şi rubeolă). Acest vaccin este cuprins în schema naţională a vaccinurilor obligatorii şi poate fi făcut gratuit la medicul de familie al copilului. În cazul copiilor din zone în care au apărut focare epidemice de rujeolă se poate coborî vârsta vaccinării la 9 luni. În ţara noastră, numărul cazurilor de rujeolă a scăzut considerabil de când vaccinul ROR trebuie administrat obligatoriu tuturor copiilor.
Ştiaţi că
● Rujeola este o boală imunizantă – cei care se îmbolnăvesc o dată nu mai fac boala a doua oară.
● Până la 6 luni, bebeluşul este protejat de rujeolă prin anticorpii proveniţi din laptele matern.
● Administrarea vaccinului ROR poate fi amânată în condiţiile în care copilul are febră sau suferă de anumite boli. Medicul este singurul în măsură să decidă momentul oportun pentru vaccinare.