Avem 319 spitale bolnave

Ministrul Ion Bazac spune că avem spitale bolnave, că de la 1 iulie intră în vigoare pachetul general de servicii şi coplata, că 3,5 milioane de pensionari vor beneficia de medicamente compensate 90%, că până la finele anului vom avea 20 de ghiduri terapeutice pentru principalele boli. Iar dacă Guvernul "cade", ministrul Ion Bazac se întoarce la "copilul lui": compania Ferrari.

Jurnalul Naţional: Domnule ministru, multe spitale sunt bolnave: în pragul falimentului, cu facturi neachitate, cu bugete înjumătăţite. Ce le prescrieţi?

Ion Bazac: De la început am spus că multe spitale sunt bolnave dintr-un singur motiv: România are 431 de spitale şi 6,02 paturi la 1.000 de locuitori.


Multe, puţine paturi?

Media europeană este de 4 paturi la 1.000 de locuitori, iar media în ţările nou-venite în UE este de 4,5. Avem un excedent de 45.000 de paturi. Dar mai important este că avem 431 de spitale, din care 112 consumă 85% din buget. Şi atunci se pune problema cât de eficient funcţionează restul spitalelor. Sunt spitale sau sunt alt gen de aşezăminte medicale. Soluţia pentru un sistem de sănătate eficient: să avem, în mod real, mai puţine spitale.


Asta înseamnă căvor fi închise celelalte?

Asta înseamnă că România are nevoie de 112 spitale. Restul nu vor fi neapărat închise, ci convertite. Dar, dacă nu se găsesc alte soluţii, unele vor fi închise. Eu nu vreau să inventez lucruri noi. A fost un şef al BM în România prin anii '98, Ziad Alahdad din Pakistan, care spunea că sistemul de sănătatea din România este cel mai studiat.


De ce?

Pentru că fiecare ministru al Sănătăţii a cerut Băncii Mondiale un studiu, care de fiecare dată a rămas într-un dulap.


Aţi cerut şi dumneavoastră un studiu?

Eu am cerut doar nişte audit-uri, pentru ca să înţeleg foarte clar ce s-a întâmplat în sistem. Repet, nu vreau să inventez nimic nou. Suntem în UE şi trebuie să avem un sistem sanitar similar. Luăm modele care funcţionează şi le implementăm.


Paradox
Pentru spitale ce model implementaţi?

Franţa are un model...


Dar şi acesta este foarte criticat...
Model ideal nu există. Dar sunt câteva ţări care au reuşit în timp să perfecţioneze sistemul de sănătate. Franţei i-au fost necesari 15 ani pentru a ajunge la nivelul de azi. Franţa a plecat de la un sistem similar României, după care, pentru cele peste 300 de spitale nerentabile, cum avem noi, a găsit soluţii de a le converti în alt gen de aşezăminte medicale: medico-sociale, centre de diagnostic şi tratament, centre multifuncţionale cu staţionar cu paturi pentru urgenţe, aşezăminte pentru vârstnici... Dar această convertire se face şi cu sprijinul autorităţilor locale. Dacă acestea sunt interesate să aibă spitale, atunci trebuie să acopere cheltuielile care le revin.


Deci veţi închide spitale?

Da, pe cele care nu sunt viabile. Sunt spitale cu 3-4 secţii, cu 1-2 medici. Acestea nu corespund standardelor, şi România va intra de la 1 ianuarie în procesul de acreditare a spitalelor. Procesul de acreditare este lung. În Franţa, au trecut 10 ani până când toate spitalele au intrat în acreditare. Pentru asta, spitalele trebuie să îndeplinească nişte criterii.


Şi, totuşi, la noi este un paradox: paturi peste media europeană, multe spitale, dar pacienţi câte doi într-un pat...

Este adevărat. Dar şi foate multe spitale, dintre cele peste 300 despre care vorbeam, au secţii goale. Pentru că toţi pacienţii vin la spitalele de urgenţă, judeţene. Ceea ce măreşte gradul de adresabilitate la un anumit număr de spitale, care au medici, un anume tip de competenţă. Asta înseamnă că spitalele trebuie clasificate şi introduse ghidurile terapeutice.




Aţi amintit de ghiduri. Avem ghiduri terapeutice pentru 10 patologii şi până la sfârşitul anului vor fi finalizate alte 10. Dar deja s-au făcut unele observaţii potrivit cărora medicii ar putea fi exoneraţi de malpraxis. Ce părere aveţi?

De la 1 septembrie, în spitale veţi vedea schemele terapeutice şi clinice, respectiv ansamblul de măsuri şi servicii medicale pe care medicul - fie dintr-un cabinet, fie într-o unitate de primiri urgenţe... - trebuie să le respecte din momentul în care pacientul este internat şi până ce este externat. În spitalele din Europa civilizată, aceste scheme sunt afişate peste tot, astfel încât oricine, specialist sau nespecialist, dar mai ales pacientul, înţelege tot.

Medicul, într-un fel, este protejat dacă respectă schemele în funcţie de patologie, dar şi pacientul se simte mai confortabil dacă ştie că i s-a aplicat schema medicală. În acest fel cresc încrederea reciprocă dintre pacient şi medic şi transparenţa actului medical. Acestea sunt ghiduri clinice. Urmează ca fiecare spital, în funcţie de nivelul de competenţă, să-şi facă până la sfârşitul anului propriul protocol terapeutic.

Unul este protocolul terapeutic aplicat de Spitalul Universitar Bucureşti şi altul este protocolul terapeutic aplicat la Spitalul din Sighetul Marmaţiei.

Contractul-cadru, care va fi discutat în toamnă şi va fi aplicat din 2010, va avea o clauză specifică: spitalele vor fi finanţate 100% dacă aplică aceste protocoale terapeutice. Dacă nu le aplică, vor primi din start 90%.


Ghiduri terapeutice
Câte spitale vor putea aplica aceste ghiduri? Doar cele 112 de care aminteaţi?

Cred că mai multe. Sunt multe spitale orăşeneşti de înaltă performanţă. Am fost de curând la Spitalul Orăşenesc din Moineşti şi vreau să vă spun că nu sunt spitale judeţene comparabile cu acesta. Aici este şi meritul autorităţilor locale, pentru că, în afara cererilor normale, legate de finanţarea de la Casa de Asigurări, de un anumit tip de echipamente, de la acest spital nu am văzut la minister alte cereri.


De la 1 iulie aţi promis coplata şi pachetul general de servicii. Mai toţi miniştrii le-au promis, dar...

Introducerea acestui pachet face parte din strategia de raţionalizare a serviciilor pe care instituţiile financiare, inclusiv Banca Mondială şi Fondul Monetar, le-au impus României în acest aranjament financiar de 20 de miliarde de euro. Pe de altă parte, în sistemul de sănătate cheltuim de 4 ori mai mult decât în 2004, ceea ce nu se reflectă nici în calitatea serviciilor, nici în starea de sănătate a populaţiei. Deci ceva este în neregulă.

Este ceea ce am observat şi noi, şi instituţiile internaţionale.
Cheltuim mulţi bani pe terapii foarte scumpe, iar nivelul bazal
nu se asi-gură. Concluzia: sistemul este fracturat. Acesta a fost motivul pentru care am elaborat acest pachet.


Este definitivat?

Nu.


Şi va mai intra în vigoare la 1 iulie?

Am un defect: în general respect termenele. La 1 iulie, vom face publice pachetul general de servicii şi ceea ce va reprezenta coplata. De acest pachet general de servicii beneficiază toţi cei care plătesc contribuţiile de asigurări de sănătate, dar şi cei care au, potrivit legii, dreptul la aceste servicii fără a plăti sau pentru care plătesc alte sisteme, cum sunt fondul de şomaj... Dar pentru unele categorii de servicii - care nu sunt incluse în acest pachet - vom introduce o coplată modică.


Sunt boli severe, care presupun investigaţii periodice, costisitoare, ce se va întâmpla prin aplicarea coplăţii?

Pentru terapii oncologice, boli cardiovasculare nu se pune problema coplăţii. Aceste patologii sunt incluse în programe naţionale ale Ministerului Sănătăţii şi sunt gratuite. Iar pentru categoriile nefavorizate introducem sistemul de vouchere, finanţat din fonduri de la Banca Mondială.

Asta nu înseamnă că vor primi acasă nişte tichete şi pe baza lor se vor duce la doctor. Pentru că asta va creşte adresabilitatea. În cadrul serviciilor cu coplată, aceste categorii de
pacienţi vor primi documente din care reiese că sistemul public plăteşte pentru el.




Nimeni nu e încolonat
Aţi lansat campania de informare pentru prevenirea prin vaccinare a cancerului de col uterin. Cum se va derula ea?

Campania de informare presupune trei etape. Prima - comunicarea, care va viza direct medicii responsabili de vaccinarea în şcoli şi profesorii diriginţi ai claselor a VI-a şi a VII-a (anul şcolar 2009-2010). În a doua etapă, aceştia se vor întâlni cu părinţii pentru a-i informa corect, astfel încât să decidă în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii copiilor.

A treia etapă presupune evaluarea campaniei de informare printr-un sondaj de opinie. Nimeni nu va fi încolonat la imunizare. Dacă, statistic, în urma evaluării reiese că minimum jumătate dintre părinţi sunt dispuşi să îşi vaccineze copiii, vom continua campania.


Cum aţi proceda dacă aţi avea o fetiţă care să aibă între 12 şi 14 ani?

Fără discuţie, aş vaccina-o.


Plafonul de medicamente compensate se măreşte de la 1 iulie. Cum aţi reuşit, mai ales în perioadă de criză?

Am ajuns la plafonul de 700 de lei dintr-un motiv simplu şi nicidecum electoral: această majorare de plafon s-a corelat cu noile reglementări privind preţurile la medicamente. După ce s-au redus preţurile la medicamente, am constatat că numai 40% din sumele alocate s-au cheltuit.

Ceea ce înseamnă că noi prevedeam în fiecare lună aproximativ 290 de miliarde de lei şi am cheltuit aproximativ 130. Când am redus preţul la medicamente, am promis că nu vom aloca banii în alte programe, ci vom trata mai mulţi pacienţi.


Ce reacţii aţi avut din partea producătorilor, a distribuitorilor de medicamente?

Evident că nu au fost fericiţi. Dar pensionari sunt mulţi şi dacă îşi pot procura medicamentele mai ieftin este foarte important. În aprilie-mai, aveam cel mai mic preţ la medicamente din Europa. După care şi alte ţări au urmat modelul nostru. Reducerea estimată pe 9 luni la principalele 100 de medicamente este de aproape 110 milioane de euro.

E mult, e puţin... Dar la o piaţă de 2 miliarde, cât reprezintă piaţa farmaceutică la noi, cred că este o sumă considerabilă. Iar cu banii economisiţi putem trata mai mulţi pacienţi, inclusiv cu afecţiuni oncologice. Ceea ce este un avantaj, indiferent de câţi duşmani mi-am făcut printre producătorii de medicamente.

Au dat în judecată Ministerul Sănătăţii, cerând anularea la Curtea de Apel a acestui ordin. Dar am câştigat. Şi, de la 1 iulie, plafonul pentru medicamente compensate 90% pentru pensionari se majorează de la 600 la 700 de lei, iar numărul pensionarilor care vor beneficia de medicamente compensate cu 90% va creşte cu 550.000, ajungând la 3,5 milioane de persoane.


Guvernul din care faceţi parte dă semne de oboseală.
Ce faceţi dacă acesta cade şi nu se mai scoală? Vă întoarceţi la compania Ferrari?

În 20 de ani, sunt al 16-lea ministru, şi ceea ce îmi doresc foarte mult este să las nişte proiecte care să poată fi continuate de oricine vine pe acest scaun, indiferent de culoarea politică sau pregătirea profesională. Cred că este un avantaj ca ministrul Sănătăţii să fie medic, pentru că înţelege mai bine sistemul, ştie mai bine ce şi cum trebuie schimbat.
Bineînţeles că mă întorc la Ferrari. Este copilul meu, de care sunt foarte, foarte mândru.