Bacteria rezistentă la antibiotice

Pentru a doua oară, Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansează o alertă, de această dată vizând o bacterie rezistentă la antibiotice. Potrivit OMS, bacteria este mai prezentă în spitale, laboratoare şi cabinete veterinare.

Pentru a-i scurtcircuita răspândirea, OMS recomandă supravegherea rezistenţei bacteriei la antibiotice de către autorităţile sanitare; "raţionalizarea" administrării antibioticelor prin educarea cadrelor medicale şi a pacienţilor; respectarea legislaţiei care interzice comercializarea antibioticelor fără reţetă medicală; prevenţia infecţiilor prin spălarea frecventă pe mâini, mai ales în cazul personalului medical.

Superbacteria, aflată în vizorul OMS, eliberează enzima NDM-1 ("New Delhi metalo-beta-lactamază"), care-i oferă particularitatea de a ţine piept oricărui antibiotic. Ea ar fi migrat din sudul Asiei în Suedia, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite, Canada. Primele informaţii care au pus OMS în situaţia de a lansa această alertă globală au apărut în prestigioasa revistă medicală The Lancet. Astfel, la 11 august a.c., The Lancet publica un studiu privitor la răspândirea bacteriei numite "NDM-1", rezistentă la peniciline şi cefalosporine şi, de asemenea, la antibiotice foarte puternice, cum sunt carbapeneme, folosite în spitale.

Studiul susţine că bacteria a ajuns în spitalele britanice prin pacienţi care au călătorit în zona sudică a Asiei, pentru îngrijiri medicale, respectiv operaţii estetice. În 2008, profesorul Timothy Walsh anunţa în premieră prezenţa bacteriei la un pacient suedez care beneficiase de asistenţă medicală în India. Enzima NDM-1 mai înregistrează o performanţă: se ataşează şi de alte bacterii, pe care le face rezistente la antibiotice, printre acestea numărându-se cele care produc tuberculoza, holera şi infecţiile urinare. Dacă pacientului contaminat cu această bacterie nu i se administrează tratamentul corect în timp util, viaţa acestuia este în pericol". Practic, cu acest gen de bacterie am epuizat antibioticele.

Doar două tipuri de antibiotice o pot combate, iar unul nu a fost foarte eficient. Nu vor mai exista antibiotice disponibile în următorii zece ani. Dacă se va permite perpetuarea acestor infecţii fără tratamente adecvate, vom asista la o anumită mortalitate", avertizează profesorul Timothy Walsh. Specialiştii în boli infecţioase recomandă celor care se tratează în această zonă a Asiei să consulte medicul nu numai la plecare, ci şi la revenire. Clinicile de chirurgie estetică din ţările Asiei sudice atrag numeroşi turişti, pentru că tarifele la serviciile medicale sunt incomparabil mai mici, comparativ cu cele practicate în celelalte zone ale lumii.