x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

BOLI DE SEZON/Bronşită sau pneumonie?

0
Autor: Dr Dana Chehne-Tinică 07 Ian 2009 - 00:00
BOLI DE SEZON/Bronşită sau pneumonie?

Sezonul rece este perioada de vârf a infecţiilor respiratorii. Cele mai frecvente sunt bronşita şi penumonia. Cele două boli au o multitudine de localizări sau forme clinice, ceea ce impune criterii elementare de diferenţiere, care să condiţioneze atitudinea bolnavului, prezentarea la medic şi receptivitatea la tratament.



Bronşita şi pneumonia afectează sistemul respirator, interferând prin mecanisme diferite schimburile de gaze şi oxigenarea ţesuturilor. Dar cele două boli diferă prin cauze, simptome, evoluţie şi tratament.

Bronşita este inflamaţia căilor respiratorii inferioare, care se ramifică de la nivelul traheei şi conduc aerul în interiorul plămânilor. Inflamaţia produce o secreţie sporită de mucus şi paralizia cililor care, în mod normal, îl vehiculează spre porţiunile superioare ale căilor aeriene pentru a fi eliminat. Acumularea secreţiilor vâscoase determină tuse şi expectoraţie, simptomul dominant al bolii. Pneumonia este inflamaţia ţesutului pulmonar care, în condiţii normale, este aerat, permiţând astfel schimburile de gaze. În cursul îmbolnăvirii, fluide şi secreţii purulente se acumulează în plămâni, afectând transportul gazelor şi implicit oxigenarea organismului. În timp ce bronşita acută este în cele mai multe cazuri de natură virală, apărând de obicei la câteva zile după un banal guturai, pneumoniile sunt de cele mai multe ori (70%-80% dintre cazuri) de natură bacteriană, mai rar fiind produse de virusuri, mycoplasme sau fungi.
Bronşita se caracterizează prin tuse seacă la început, apoi însoţită de expectoraţie iniţial clară, ulterior galbenă sau verzuie. Bolnavul prezintă subfebrilitate, dureri toracice moderate, localizate retrosternal şi, eventual, respiraţie şuierătoare sau dificilă, acestea din urmă de obicei în caz de bronşită cronică acutizată, astm bronşic sau alte afecţiuni pulmonare sau cardiace preexistente. Deşi starea generală a pacientului e modificată, nu este alterată în mod dramatic. Bronşita durează două-trei săptămâni (eventual tusea poate persista) şi în general evoluează fără complicaţii.

Simptomatologia pneumoniei diferă în funcţie de etiologia ei – virală sau bacteriană —, dar ceea ce o deosebeşte esenţial de bronşită este complexitatea şi gravitatea semnelor clinice şi o alterare marcată, vizibilă a stării generale. Pneumoniile bacteriene încep brusc şi dramatic, cu febra înaltă (39-40 de grade) şi persistentă, frisoane, durere toracică puternică, localizată submamelonar sau în zona posterioară a toracelui, tuse cu expectoraţie galbenă, verzuie sau sangvinolentă, respiraţie rapidă şi dificilă. Pneumoniile virale au un debut mai estompat, cu febră, cefalee, dureri musculare, senzaţie de oboseală, urmate după 12-36 de ore de respiraţie dificilă (care poate fi atât de importantă încât produce cianoză — învineţirea feţei, buzelor, semn al unei oxigenări ineficiente), tuse seacă sau cu expectoraţie puţină, o intensificare a febrei. Pneumoniile necesită o supraveghere medicală atentă, uneori internare în spital şi se pot complica cu: pleurezie, septicemii, abces pulmonar, meningită, endocardită etc. Diagnosticul poate fi precizat de obicei pe baza examenului clinic, alteori medicul vă poate recomanda un examen radiologic (care e definitoriu), eventual examen de sânge sau spută. Bronşitele, fiind de obicei virale, nu necesită tratament antibiotic decât în cazul unor suprainfecţii bacteriene. Se recomandă expectorante, antialgice sau antipiretice, în cazurile severe bronhodilatatoare, precum şi măsuri generale de nutriţie şi hidratare eficientă. Pneumoniile bacteriene se tratează cu antibiotice administrate oral sau injectabil. Ca medicaţie generală se indică expectorante, antialgice şi antitermice, eventual oxigenoterapie sau susţinerea funcţiei cardiace.
Citeşte mai multe despre:   viaţă sănătoasă

 



Mai multe titluri din categorie

Care sunt cei mai buni donatori de plasmă pentru COVID-19

Care sunt cei mai buni donatori de plasmă pentru COVID-19
Persoanele care au dezvoltat forme severe de COVID-19 sunt cei mai buni donatori de plasmă. Sexul, vârsta și severitatea bolii sunt importante în stabilirea nivelurilor de anticorpi care protejează...

Care sunt mișcările corecte când ne spălăm pe dinţi

Care sunt mișcările corecte când ne spălăm pe dinţi
În toate filmele, când unul dintre personaje se spală pe dinţi la baie, în faţa oglinzii, execută această igienă a gurii în mod greşit. Actorii plimbă periuţa de dinţi de la dreapta la sânga, o...

Incontinenta urinara si ce putem face?

Incontinenta urinara si ce putem face?
Galerie Foto Incontinenta urinara este o afectiune cronica tot mai des intalnita, ce afecteaza persoane din intreaga lume indiferent de sex, origine sau varsta. Fiindca este o afectiune care influenteaza negativ calitatea vietii,...

Nu ai apelat la implantul dentar din cauza pretului? Afla avantajele acestui tratament modern!

Nu ai apelat la implantul dentar din cauza pretului? Afla avantajele acestui tratament modern!
Galerie Foto Multe persoane au o dantura incompleta, dar aleg sa nu o refaca de teama durerii sau a costurilor mari. Ei bine, chiar daca pretul unui implant dentar este mai mare decat cel al altor proceduri, acest tratament iti...

Cât de eficient este antiviralul Remdesivir în tratarea infecției cu COVID-19

Cât de eficient este antiviralul Remdesivir în tratarea infecției cu COVID-19
Antiviralul Remdesivir nu este eficient în prevenirea mortalității din cauza infecției cu virusul SARS-CoV-2, arată un studiu realizat cu sprijinul OMS, citat de AFP. "Pare să aibă un efect redus sau niciu...

Care este riscul de infectare cu COVID-19 în timpul unei călătorii cu avionul

Care este riscul de infectare cu COVID-19 în timpul unei călătorii cu avionul
Infectarea cu virusul SARS-CoV-2 în avion este puțin probabilă în cazul în care pasagerii poartă mască, arată un studiu al armatei americane, efectuat în mai multe aeronave Boeing 767 și 777, cu ajutorul...

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres
Galerie Foto Pandemia de coronavirus a adus, pe lână numărul uriaș de îmbolnăviri, și o creștere semnificativă a stării de stres a populației. De la simptome minore la cele mai grave, mulți oameni au reclamat stări...

Studiu: Europenii sunt tot mai bolnavi din cauza stilului de viață

Studiu: Europenii sunt tot mai bolnavi din cauza stilului de viață
Virusul SARS-CoV-2 a provocat decesul a peste un milion de persoane din cauza modului de viață nesănătos din ultimele trei decenii, se arată într-un raport publicat de publicația The...

Sănătatea orală pierde din importanță în contextul unei îngrijorări tot mai mari privind sănătatea generală

Sănătatea orală pierde din importanță în contextul unei îngrijorări tot mai mari privind sănătatea generală
Galerie Foto Peste jumătate (56%) dintre respondenții celui mai recent studiu demarat de Colgate în Europa nu obișnuiesc să își înlocuiască periuța de dinți după ce se confruntă cu alte probleme de...

Ce se întâmplă în caz de infectare simultană cu virusul gripei și COVID-19?

Ce se întâmplă în caz de infectare simultană cu virusul gripei și COVID-19?
Pacienţii care se infectează în acelaşi timp cu virusul gripei şi cu noul coronavirus pot face forme mai severe de COVID-19. Medicul primar Adrian Marinescu de la Institutul Naţional de Boli infecţioase "Matei...
Serviciul de email marketing furnizat de