Buletinul meteo streseaza organismul

Primavara este un anotimp capricios din punct de vedere meteorologic. Schimbarile bruste de temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza negativ sanatatea noastra.

Deseori ne plangem ca ne intepeneste mijlocul, ca ne dor oasele, ca suntem obositi sau ca avem ameteli. Asta inseamna ca suntem meteorosensibili, iar corpul nostru este un adevarat barometru.

"Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, sensibilitatea unor boli la perturbarile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii", ne precizeaza conferentiar doctor Ruxandra Ionescu, seful Clinicii de Medicina Interna si Reumatologie din cadrul Spitalului Clinic "Sfanta Maria". Meteodependenta este de trei ori mai frecventa la femei decat la barbati. Nu trebuie sa ne speriem insa si sa credem ca schimbarea vremii ne imbolnaveste. Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja. Durerile de cap, ametelile, starea de slabiciune, durerile articulare, crizele reumatice, nervozitatea sau transpiratiile excesive sunt cele mai frecvente simptome resimtite de persoanele meteodependente. Manifestarile difera de la o persoana la alta si cresc in intensitate o data cu varsta, afectarea formei fizice si gravitatea bolii.

Artroza si reumatismul

"Un exemplu de suferinta influentata de perturbarile atmosferice este artroza. Durerea este una dintre cele mai precoce simptome ale artrozei. In aceasta boala, modificarile osoase produse ca urmare a distrugerii cartilajului articular fac ca receptorii de la nivelul osului sa resimta perturbarile atmosferice si durerea sa fie mai intensa", spune conf. dr. Ruxandra Ionescu. Cele mai frecvente localizari ale artrozei sunt articulatiile coloanei vertebrale, genunchii, articulatiile coxofemurale si unele articulatii de la nivelul degetelor mainilor sau picioarelor. Sunt cateva articulatii care nu sunt afectate de artroza. Acestea sunt articulatiile pumnului, gleznei, cotului. In afara de durerea agravata de frig, umezeala si eforturi fizice, pacientii cu artroza mai remarca limitarea miscarilor articulare si chiar deformarea articulatiilor afectate. Durerile articulare aparute o data cu perturbarile atmosferice orienteaza diagnosticul spre artroza si elimina suspiciunile unor severe boli inflamatoare, precum poliartrita reumatoida. Expunerea prelungita la frig poate declansa o criza reumatica sau un spasm vascular la nivelul degetelor mainii sau picioarelor. Conf. dr. Ruxandra Ionescu atrage atentia ca nu numai frigul si umezeala fac rau in bolile reumatice. Expunerea la soare sau la raze ultraviolete poate contribui la declansarea lupusului eritematos sistemic, in special la femeile tinere cu predispozitie genetica pentru aceasta boala.

CARDIACI. Bolnavii de inima sufera frecvent din cauza variatiilor de presiune atmosferica. Cand valorile acesteia nu sunt in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept. Schimbarile de front atmosferic determina o sensibilitate mai mare in cazul pacientilor cardiovasculari, remarca medicul primar cardiolog Iuliana Apostol. Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii. De asemenea, frigul ii afecteaza pe cei care au probleme cu tensiunea arteriala si cu circulatia sangelui.

DEPRESIVI. Influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, disconfort si tendinte depresive. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie. Profita de zilele insorite, pentru ca lumina este un mijloc de a combate starile depresive.

ASTMATICI. Presiunea atmosferica crescuta, frigul, vantul, umezeala pot declansa crize de astm si pot accentua alte boli respiratorii. O presiune crescuta creste frecventa respiratiilor si oxigenarea sangelui. Pe de alta parte, inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm.

SFATUL MEDICULUI

Conf. dr. Ruxandra Ionescu recomanda persoanelor meteorosensibile cateva solutii terapeutice. In cazul artrozei, trebuie sa se evite frigul, umezeala, iar in momentul aparitiei durerii este indicata folosirea medicamentelor antialgice de tip paracetamol, tramadol sau antiinflamatoare nesteroidiene, numai cu prescriptie medicala. Spasmul vascular indus de frig poate fi contracarat prin folosirea manusilor, oprirea fumatului si administrarea de medicamente vasodilatatoare. Pacientilor cu lupus eritematos sistemic li se recomanda evitarea expunerii la soare si folosirea de creme protectoare pentru ultraviolete cu factor de protectie mai mare de 25. Rezistenta la schimbarile de mediu poate fi marita daca petrecem cat mai mult timp in mijlocul naturii. Calirea organismului este un mijloc de a face mecanismele de autoaparare sa functioneze mai bine.

STIATI CA

Vantul puternic, cu particule de polen, spori si praf poate declansa crize de astm si sinuzite alergice. Cresterile bruste de temperatura aduc astenii de primavara si gripe. Frigul excesiv este periculos pentru bolnavii de inima, pentru ca vasele de sange periferice se ingusteaza, iar inima este supusa unui efort suplimentar. Durerile articulare sunt caracteristice anotimpului rece si umed. Pentru combaterea durerilor reumatismale sunt recomandate curele balneoclimaterice.

STIRI

EFECTE ADVERSE. Medicamentele anticolesterol permit cardiacilor sa evite accidentele vasculare cerebrale si infarctele. In schimb, administrarea in doze mari a acestor medicamente antreneaza probleme hepatice. Un studiu international ale carui rezultate au fost date publicitatii in revista New England Journal of Medicine subliniaza ca 1,2% din cei 10.000 de participanti au prezentat inflamatii hepatice dupa administrarea unui medicament anticolesterol. Pentru confirmarea acestor efecte adverse sunt necesare si alte studii. PODOABA CAPILARA. Peste 20 de milioane de femei din SUA se confrunta cu pierderea parului dupa menopauza, a anuntat Departamentul american al Sanatatii. Caderea parului este provocata de factori ereditari, dar si de malnutritie, stres, dezechilibre hormonale, tulburari tiroidiene, sarcina sau chimioterapie. Specialistii americani le sfatuiesc pe femei sa consume din plin mazare, fasole, peste, carne de pui, fructe si legume proaspete pentru a-si mentine podoaba capilara cat mai mult timp. Pentru a preveni caderea parului este mai bine ca, dupa o anumita varsta, femeile sa se tunda scurt, sa evite permanentul, vopsitul excesiv si sa utilizeze o perie moale. VITAMINA E. Doctorul Demetrius Albanes, de la Institutul contra Cancerului din Bethesda (Finlanda), a coordonat un studiu prin care a descoperit ca vitamina E reduce cu 32% riscul de cancer de prostata. Peste 29.000 de finlandezi cu varste intre 50 si 69 de ani au primit zilnic suplimente in vitamina E. Potrivit cercetatorilor, puterea antioxidanta a vitaminei E ajuta la prevenirea cancerului de prostata, dar si efectul de stimulare a sistemului imunitar joaca un rol important in acest sens.