Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Celebrul jucator profesionist de baschet Shaquille O’Neal s-a confruntat cu o problema medicala mai putin cunoscuta: apneea in somn. Masivul sportiv – Shaquille are 2,16 m inaltime si o greutate de 147 kg, in varsta de 39 de ani, sforaia puternic si mai mult decat atat avea perioade de liniste respiratorie, astfel incat, alarmata, prietena sa l-a convins sa ia parte la un program de studiere a somnului organizat de Universitatea Harvard. Cu aceasta ocazie, jucatorul a fost diagnosticat cu apnee in somn obstructiva – forma moderata – si a primit ca tratament un dispozitiv cu o masca legata de un aparat, ce livreaza aer cu o presiune pozitiva si ajustabila, care trebuie purtata noaptea in timpul somnului.
Sindromul de apnee in somn este destul de raspandit, el afectand 2% dintre femei si 4% dintre barbati (exista insa tari in care frecventa este mult mai mare). Prevalenta acestui sindrom creste cu varsta. Totusi, inclusiv copiii pot suferi de acest sindrom, care poate avea consecinte asupra dezvoltarii lor si asupra performantelor scolare. Obezitatea, circumferinta mare a gatului (peste 43 de cm), consumul de alcool, sedative sau tranchilizante reprezinta alti factori de risc. Afectiunea se intalneste de trei ori mai des la fumatori.
Exista doua forme principale de apnee in somn: obstructiva (cea mai frecventa, responsabila de peste 90% dintre cazuri) si centrala. Apneea in somn obstructiva se produce prin ingustarea sau blocarea cailor respiratorii superioare cu tesuturile moi din jur din cauza relaxarii musculaturii faringelui. Ca urmare, respiratia se opreste, nivelul oxigenului din sange scade, creierul remarca aceste fenomene si comanda trezirea din somn. Trezirea este foarte scurta, astfel incat bolnavul nici nu si-o mai aminteste. Oprirea respiratiei poate dura 10-30 de secunde si se poate repeta de 5 pana la 30 de ori pe ora, adica de cateva zeci sau chiar sute de ori pe noapte. Uneori, bolnavul nu este constient de ceea ce i se intampla, dar simptomele sunt evidente pentru cei din jur.
El prezinta un sforait puternic, cu perioade de 'liniste', in care respiratia se opreste. Alteori, apar episoade de trezire brusca, cu respiratie zgomotoasa, senzatie de sufocare, panica reglata rapid. Se adauga dureri de cap dimineata si somnolenta, oboseala marcata in timpul zilei, tulburari de concentrare si memorie, simptome pe care persoana in cauza nu si le poate explica si care ii afecteaza vizibil activitatea sau pot duce la accidente, precum si nicturie (urinare freventa in timpul noptii), iritabilitate sau depresie, gura uscata dimineata (din cauza respiratiei pe gura). De precizat ca nu intotdeauna sforaitul este insotit de apnee in somn, dar daca este frecvent merita a fi investigat. Pe de alta parte, exista si bolnavi cu apnee in somn care nu sforaie.
In timp, apneea, prin scaderea repetata a nivelului de oxigen si oboseala persistenta, poate genera sau agrava diferite afectiuni: bolile cardiace (inclusiv infarct miocardic sau accident vascular cerebral), hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip II, astmul bronsic, boala de reflux esofagian. In apneea in somn de cauza centrala, creierul nu mai trimite semnale muschilor respiratori si fenomenul e cauzat cel mai frecvent de boli cardiovasculare. Daca prezentati aceste simptome trebuie sa va adresati in primul rand medicului de familie. Acesta va va trimite la un specialist in somnologie, care va va face o polisomnografie nocturna, ce inregistreaza modificarile cardiace, respiratorii, cerebrale, nivelul oxigenului si miscarile membrelor in timpul somnului. In functie de tipul de apnee, el va va trimite si la un specialist ORL sau la un neurolog.
Citește pe Antena3.ro
