Copiii mici, căldura şi enterocolita

Atenţie la contaminarea cu microorganisme din alimente alterate!

Frecvent asociem enterocolita cu canicula. Greşit. Deoarece enterocolita ne pândeşte tot anul. Totuşi, vara, enterocolita este mai severă, deoarece este însoţită de deshidratare provocând complicaţii severe. Cei mai vulnerabili sunt sugarii şi copiii mici, care au sistemul imunitar insuficient consolidat pentru a face faţă bolii.  

Enterocolita afectează tractul digestiv ca urmare a infectării cu bacterii (Salmonella, Shigella, Es­che­richia coli, Campylobacter), virusuri (enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri), ciuperci (în special candida), paraziţi. Aceste microorganisme ajung în organism prin intermediul apei, a alimentelor, a mâinilor murdare, a tacâmurilor nespălate etc.

Microorganismele pot fi răspândite rapid şi la distanţe mari de gândaci, muşte, rozătoare. Ceea ce explică de ce în acelaşi timp pot fi diagnosticate cu enterocolită persoane care au consumat alimente contaminate, dar şi persoane aflate la distanţă, care au în comun faptul că au venit în contact direct cu aceste microorganisme şi nu au ţinut seama de regulile elementare de igienă.

Boala se instalează rapid din momentul contaminării, manifestându-se prin scaune numeroase, moi, greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane, stare generală alterată. Nu este obligatoriu ca pacientul să acuze toate aceste manifestări pentru a fi diagnosticat cu enterocolită.

Ca în orice afecţiune, şi în enterocolită importantă este prevenţia. Enterocolita poate fi prevenită în primul rând prin respectarea igienei individuale - înainte de fiecare masă spălarea mâinilor cu apă şi săpun -, consumarea de alimente preparate termic corespunzător, de fructe şi legume spălate sub jet puternic de apă, păstrarea cel mult o zi a alimentelor la temperaturi cores­pun­zătoare, dezinfectarea veselei şi a tacâmurilor.

O precizare specială trebuie făcută în legătură cu lichidele şi dulciurile. Dacă suntem în concediu şi avem suspiciuni asupra surselor de apă, ne vom potoli setea cu apă fiartă şi răcită sau cu apă îmbuteliată. Oricât de insistenţi ar fi copiii, părinţii sau cei care îi însoţesc va trebui să rămână neclintiţi în decizia de a le interzice băuturile carbogazoase, dulciurile cu creme. Inclusiv sucurile din fructe proaspete trebuie băute imediat după ce au fost preparate, deoarece se alterează rapid dacă sunt ţinute la gheaţă mai multe ore.

Tratamentul este strict de competenţa medicului de familie sau a infecţio­nistului. Este total greşită admi­nistrarea de antibiotice din proprie iniţiativă, pentru că acestea pot dezechilibra flora gastrică.

De asemenea, pot fi inutile, întrucât ele sunt prescrise doar în enterocolitele de cauze bacteriene. Medicul ia în calcul, în funcţie de starea pacientului, aportul de lichide, recomandând ceaiuri fără zahăr, apă plată, zeamă de orez, administrarea de săruri de hidratare procurate din farmacii.

De asemenea, va prescrie medicamente antispastice, medicamente care combat vărsăturile şi regim alimentar strict până la dispariţia simptomelor: carne fiartă, orez fiert, supe strecurate, pâine prăjită.

Doina Mihăilă, medic de familie, mai atrage atenţia că, în acest sezon, bebeluşii şi copiii mici sunt în pericol de a face forme severe de enterocolită prin instalarea rapidă a febrei şi a des­hi­dratării. În aceste cazuri, prezentarea rapidă la medic este prima şi cea mai importantă soluţie dacă vreţi ca situaţia să nu se complice.