Habar n-ai ce stresat eşti!

Mulţi oameni s-au obişnuit atât de mult cu stresul, încât aproape că nu îl mai percep. Însă organismul se resimte în urma expunerii prelungite la tensiuni şi până la urmă reacţionează.

La început mai discret, apoi prin dureri din ce în ce mai puternice, de tot felul sau prin acutizarea simptomelor unor boli de care suferiţi. Sunt o parte dintre semne care se traduc prin apariţia unei stări periculoase de stres.

Specialiştii de la Mayo Clinic au făcut o listă cu 10 semne care vă arată că sunteţi mai stresat decât credeţi.

1. Dureri de cap în week-end
Pentru majoritatea oamenilor, sfârşitul săptămânii înseamnă relaxare, odihnă mai multă, somn până târziu. Din nefericire, există numeroase cazuri în care persoanele deosebit de ocupate la locul de muncă nu se pot bucura de week-end din cauza durerilor straşnice de cap. Todd Schwedt, directorul Centrului de studiere a migrenelor de la Univeristatea Washington, susţine că, dacă vă treziţi la sfârşit de săptămână cu migrene, e semn că sunteţi foarte stresat. "Deşi poate părea ciudat, lipsa stresului poate cauza migrene. De aceea, cel mai bine este să nu dormiţi în zilele libere mai mult decât de obicei şi să încercaţi să mâncaţi la aceleaşi ore ca în zilele lucrătoare dacă nu vreţi ca durerile să dureze toată ziua".

2. Crampe îngrozitoare
Femeile stresate sunt de două ori mai supuse riscului de a suferi de crampe în perioada ciclului menstrual, faţă de femeile mai puţin tensionate, susţine un studiu realizat la Harvard. Cercetătorii americani explică aceste crampe prin faptul că stresul modifică nivelul hormonilor. Prin urmare, dacă perioada menstruală este însoţită de dureri inexplicabile şi neobişnuite, poate că e cazul să recunoaşteţi că activitatea pe care o desfăşuraţi e foarte stresantă. Pentru a echilibra nivelul hormonilor, specialiştii recomandă exerciţiile fizice care echilibrează activitatea sistemului nervos simpatic.

3. Gingii sângerânde
Potrivit unor studii efectuate de cercetătorii brazilieni, oamenii stresaţi sunt supuşi riscului de a se îmbolnăvi de boli paradontale mai mult decât cei relaxaţi. Acest lucru este explicat de faptul că un nivel crescut al hormonului stresului, cortizolul, afectează sistemul imunitar. Prin urmare, bacteriile pătrund cu mai multă uşurinţă în cavitatea bucală, afectând gingiile. Veţi reuşi să evitaţi neplăcerile de acest tip dacă folosiţi periuţa de dinţi inclusiv la birou. Folosiţi-o ori de câte ori sunteţi obligat să rămâneţi peste program şi să cinaţi la locul de muncă. De asemenea, încercaţi să vă sporiţi imunitatea mâncând legume şi fructe şi practicând sportul.

4. Visuri ciudate
Pe măsură ce o persoană se adânceşte în somn, visele devin din ce în ce mai frumoase. De aceea, de foarte multe ori, la trezire, multe persoane sunt foarte bine dispuse. Dacă însă sunteţi stresat peste măsură, somnul nocturn se desfăşoară cu foarte multe întreruperi. Prin urmare, visele "nu au timp să devină plăcute", astfel că starea psihică este considerabil modificată în rău. Pentru a evita astfel de situaţii, se recomandă un somn de cel puţin şapte-opt ore pe noapte. De asemenea, nu se vor consuma băuturi alcoolice sau care conţin cafeină cu puţin timp înainte de ora de culcare.

5. Scrâşnirea dinţilor
Tensiunile din timpul zilei pot fi un motiv pentru care, după o noapte de somn, vă treziţi cu dureri de maxilar. Un ma­xilar dureros poate fi cauzat de bruxism (scrâşnirea dinţilor în timpul nopţii). De altfel, acest sindrom este la rândul lui un semn de stres, afirmă Matthew Messina, membru al American Dental Association. Prin urmare, o gură dureroasă nu trebuie ignorată şi trebuie să atragă atenţia că este cazul să vă detensionaţi.

6. Acnee spontană
Stresul este "responsabil" în multe cazuri de apariţia acneei. Motivul:  stresul poate produce modificări de ordin hormonal, iar hormonii sunt cei care stimulează activitatea glandelor sebacee. Există riscul ca persoanele care au episoade acneice să nu rea­lizeze că stresul e cauza şi să opteze pentru un tratament impropriu al acestei afecţiuni a pielii, avertizează specialiştii dermatologi. De aceea, frecvent, acneea e "tratată" greşit, tocmai pentru că nu s-a stabilit adevărata cauză. Prin urmare, încercaţi să utilizaţi soluţii cu acid salicilic pentru ten plus o cremă indicată pentru îndepărtarea punctele negre, şi pentru hidratare. Dacă pielea nu răspunde la acest tratament, mergeţi la un dermatolog.

7. Pofta de dulce
Nu învinovăţiţi hormonii pentru pofta de dulciuri care vă chinuieşte uneori. Cel mai probabil, de vină pentru această nevoie de dulce este stresul. Acest lucru a fost demonstrat de mai mule studii efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania. Astfel, oamenii de ştiinţă au observat că pofta de dulciuri creşte foarte puţin sau chiar nesemnificativ în perioadele premergătoare sau chiar în cele ce urmează ciclului menstrual, perioade cu mari fluctuaţii de hormoni. "Aşadar, nu acuzaţi hormonii, ci fiţi cu băgare de seamă ca nu cumva nivelul stresului să fie prea mare", spun cercetătorii.

8. Mâncărimi ale pielii
Un studiu efectuat recent în Japonia, pe mai mult de 2.000 de persoane, a relevat că persoanele stresate sunt de două ori mai susceptibile de a suferi de psoriazis faţă de cele "liniştite psihic". "Stresul irită fibrele nervoase care pot cauza senzaţia de mâncărime", arată cercetarea. De asemenea, anxietatea poate duce la agravarea simptomelor altor afecţiuni ale pielii.  Astfel, dacă o persoană suferă deja de eczeme, dermatite sau psoriazis, stresul le poate acutiza manifestările.

9. Alergii agravate
Persoanele alergice cărora le-a fost indusă o stare de stres au suferit de o agravare a alergiilor, arată un experiment efectuat de cercetătorii de la Univerisitatea de Medicină din Ohio. Acest lucru este explicat prin faptul că hormonul stresului poate stimula producţia de IgE (un tip de imunoglobină produsă de organismul uman care este implicată în reacţiile alergice), afirmă autorii studiului.

10. Dureri de stomac
Anxietatea şi stresul pot provoca dureri de cap, de stomac, de spate şi insomnii. Oamenii de ştiinţă au descoperit că stresul măreşte de trei ori riscul de a suferi de dureri abdominale. Legătura dintre stres şi durerile abdominale nu este foarte bine evidenţiată, însă, mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că intestinele şi creierul "împart" aceiaşi nervi. Când stresul afectează creierul, intestinele reacţionează şi ele la acelaşi sti­mul. Oricum, dacă aveţi frecvent dureri abdominale, de cap sau de spate, verificaţi  întâi nivelul de stres. Apoi mergeţi la medic, deoa­rece nu este exclus să suferiţi de alergii la alimente, intole­ranţă la lactoză sau sindromul colonului iritabil, poate chiar de ulcer.