x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hematomul mai frecvent la bătrâni

0
Autor: Andrada Floria 29 Ian 2008 - 00:00

Durerile de cap frecvente, neputinţa de a utiliza la capacitate maximă mâna stângă sau dreaptă, confuzie... Acestea sunt semne care trebuie să determine pe oricine, mai ales pe cei în vârstă, să consulte un neurolog. Deoarece aceste sim­ptome pot semnala existenţa unui hematom cerebral.

Durerile de cap frecvente, neputinţa de a utiliza la capacitate maximă mâna stângă sau dreaptă, confuzie... Acestea sunt semne care trebuie să determine pe oricine, mai ales pe cei în vârstă, să consulte un neurolog. Deoarece aceste sim­ptome pot semnala existenţa unui hematom cerebral.

Hematomul este o acumulare de sânge într-un ţesut sau într-un organ, apărută în urma unei hemoragii. Hematoamele au aproape întotdeauna drept cauză un traumatism. Iar în majoritatea cazurilor, hematomul se resoarbe într-un timp relativ scurt. Problematice sunt hematoamele localizate la nivelul creierului. Deoarece în funcţie de cauză, de vârstă, de afecţiunile asociate şi de mărime, hematomul este mai dificil de tratat.

Hematoamele cerebrale sunt clasificate în trei categorii, în funcţie de localizare. “Hematoamele extradurale sunt situate între bolta craniană şi dura mater (învelişul extern al creierului), cele subdurale sunt localizate între dura mater şi creier. Cea de-a treia categorie de hematoame cerebrale o constituie cele intracerebrale, situate în interiorul creierului”, explică prof. dr Dan Voinescu, şeful secţiei de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.

Hematoamele subdurale apasă creierul şi sunt la rândul lor de două feluri: acute şi cronice. Cele acute sunt cauzate de un traumatism grav şi pot apărea la orice vârstă. Specific vârstei a treia, după 60 de ani, este hematomul subdural cronic. “O dată cu vârsta se produce o atrofie cerebrală, adică creierul se micşorează ca volum, iar spaţiul dintre creier şi dura mater este mai mare decât la persoanele mai tinere”, arată specialistul nostru. Fragilitatea vaselor de sânge, specifică vârstei înaintate, face ca, la cel mai mic traumatism cranian, să se formeze un hematom subdural cronic. Iar pentru că spaţiul dintre dura mater şi creier este mai mare, hematomul evoluează lent, făcându-se simţit de pacient după o lună, două, poate chiar trei de la incident. Semnele neurologice apar de-abia în momentul în care hematomul începe să apese pe creier, provocând dureri de cap şi îngreunându-i pacientului capacitatea de a se mişca, de a vorbi. “Orice lovitură uşoară la cap, chiar şi o lovitură cu capul de tocul uşii, poate duce la formarea unui hematom în cazul unei persoane în vârstă. De cele mai multe ori, până când apar sim­ptomele neurologice ale hematomului, pacientul a şi uitat că s-a lovit”, precizează prof. dr Voinescu.
 

Factor favorizant

Unul dintre factorii favorizanţi pentru apariţia unui hematom subdural cronic îl constituie tratamentul anticoa­gulant sau antiagregant administrat pacienţilor vârstnici cu probleme ale inimii. Specialistul spune că, în general, medicii cardiologi prescriu o doză mică de anticoagulante sau antiagregante (aspirina, plavixul, sintromul) pacienţilor cu probleme cardiace pentru a preveni un eventual infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Aceste medicamente sunt foarte bune pentru inimă, întrucât fluidifică sângele. Pe de altă parte, se modifică factorii de coagulare a sângelui, drept pentru care sângerările sunt mai prelungite şi mai abundente decât la pacienţii care nu fac astfel de tratamente.
 

Simptome

Cel mai frecvent simptom este dure­rea de cap. Pe măsură ce trece timpul, pacientul devine confuz, nu mai este atent la ceea ce se întâmplă în jur, uită ce vrea să spună, uită pentru ce se duce într-un anumit loc. Într-o altă fază pot apărea tulburări de vorbire: pacientul se exprimă greu, nu-şi găseşte cuvintele. Apoi, apar deficite motorii, bolnavul observând că nu-şi mai poate mişca mâna stângă sau dreaptă sau când merge îşi târâie un picior. Toate aceste semne neurologice apar progresiv, iar starea pacientului se agravează de la o zi la alta, ultimele stadii în cazul în care hematomul nu se tratează fiind coma şi decesul pacientului. De aceea, încă de la primele simptome, bolnavul trebuie să ajungă la medic şi să beneficieze de o investigaţie RMN (rezonanţă magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf). “Aceste două tipuri de investigaţie sunt singurele care descoperă un hematom între dura mater şi creier. Radiografiile craniene sau alte examene nu au nici o valoare. În cazul în care pacientul are domiciliul într-un orăşel mic, unde nu există RMN sau computer tomograf, el trebuie îndrumat către un centru unde poate beneficia de acest tip de investigaţii”, atrage atenţia prof. dr Voinescu.

 

TRATAMENT. Hematomul subdural cronic nu poate fi îndepărtat decât chirurgical. Din punct de vedere strict neurochirurgical, îndepărtarea acestui tip de hematom este una dintre intervenţiile chirurgicale cele mai uşoare. Operaţia constă în îndepărtarea temporară a unui mic capac osos, de aproximativ 3 cm, deschiderea dura mater şi evacuarea hematomului. Apoi se spală cu ser fiziologic zona subdurală, se pune capacul osos şi se montează un dren pentru o zi-două, după care se îndepărtează şi se administrează un tratament medicamentos timp de o săptămână, în condiţii de spitalizare. Dacă nu apar complicaţii, pacientul este externat după o săptămână de la operaţie.

 

Sfatul medicului

“Primii care observă simptomele neurologice ale hematomului subdural cronic sunt membrii familiei vârstnicului. În marea majoritate a cazurilor, bolnavul nu sesizează aceste modificări. De aceea, familia trebuie să fie foarte atentă la starea de sănătate a bătrânului şi să îl ducă la medic imediat ce constată primele semne specifice unui hematom. Cu cât pacientul ajunge la medic mai devreme, cu atât şansele de recuperare completă sunt mai mari, iar riscul complicaţiilor mai mic”, arată prof. dr Dan Voinescu.

Citeşte mai multe despre:   neurologie,   hematomul,   hematom

 



Mai multe titluri din categorie

(P) Când știi dacă ai nevoie de augmentare mamară?

(P) Când știi dacă ai nevoie de augmentare mamară?
Galerie Foto Cand stii daca ai nevoie de augmentare mamara? Cand stii daca ai nevoie de o ridicare a sanilor, adica de o mastopexie? Cand trebuie sa schimbi protezele mamare? Medicii de la Soma Clinic ne ajuta sa intelegem cand este ...

50% dintre părinții români își abuzează copiii sub diverse forme

50% dintre părinții români își abuzează copiii sub diverse forme
Circa 50% dintre părinții români nu respectă dreptul de protecție al copiilor și aproape 70% nu respectă dreptul la libera exprimare, arată un studiu realizat în 2020 de Fundația World Vision România....

Valeriu Gheorghiță: EMA ar putea autoriza vaccinarea copiilor sub 16 ani din luna iunie

Valeriu Gheorghiță: EMA ar putea autoriza vaccinarea copiilor sub 16 ani din luna iunie
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) este posibil să autorizeze vaccinarea copiilor cu vârste sub 16 ani începând de luna viitoare, a declarat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare...

Ce băutură scade tensiunea arterială

Ce băutură scade tensiunea arterială
Presiunea sângelui poate fi influențată de alimentație. Așadar, ești conștient ce consumi ? Pentru că un anumit tip de băutură ajută la scăderea tensiunii arteriale sistoliice și diastolice,...

Anticorpii la COVID-19 persistă în organism cel puțin 8 luni după infectare

Anticorpii la COVID-19 persistă în organism cel puțin 8 luni după infectare
Anticorpii dezvoltați în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 persistă în organism cel puțin 8 luni în majoritatea cazurilor, arată un studiu realizat de spitalul San Raffaele dn Milano şi de Institutul Su...

Clinica Eliade, specialişti în medicina integrativă: "Abordarea holistică aduce rezultate eficiente"

Clinica Eliade, specialişti în medicina integrativă: "Abordarea holistică aduce rezultate eficiente"
Tratamentele holistice s-au evidențiat în ultimul deceniu pentru că sunt eficiente. Filosofia medicinei integrative este aceea că omul trebuie privit ca un întreg: corp, minte, spirit. Dacă problema de la care p...

Pandemia de COVID-19 crește riscul de obezitate la copii

Pandemia de COVID-19 crește riscul de obezitate la copii
Pandemia de COVID-19 crește riscul de obezitate la copii, avertizează Biroul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Raportul arată că închiderea școlilor și grădinițelor, cu des...

60% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au prezentat simptome și după șase luni

60% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au prezentat simptome și după șase luni
La șase luni de la infectarea cu virusul SARS-CoV-2, circa 60% dintre pacienții spitalizați manifestă cel puțin un simptom de  oboseală, dureri sau greutăţi în respiraţie, arată un studiu...

Tartrul deschide calea cariilor şi parodontozei

Tartrul deschide calea cariilor şi parodontozei
L-am întrebat pe un mare profesor de medicină stomatologică când omul va merge la dentist fără spaima durerii, ca la frizer. A răspuns: atunci când va face controale la stomatolog la 6 luni.   Așa...

Când va începe vaccinarea anti COVID-19 a copiilor între 12 și 15 ani

Când va începe vaccinarea anti COVID-19 a copiilor între 12 și 15 ani
Vaccinarea anti COVID-19 a copiilor cu vârste între 12 și 15 ani va începe după ce Agenția Europeană a Medicamentului (AEM) va autoriza administrarea dozelor la aceștia, a anunțat Valeriu Gheorghiță,...
Serviciul de email marketing furnizat de