Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Durerile de cap frecvente, neputinţa de a utiliza la capacitate maximă mâna stângă sau dreaptă, confuzie... Acestea sunt semne care trebuie să determine pe oricine, mai ales pe cei în vârstă, să consulte un neurolog. Deoarece aceste simptome pot semnala existenţa unui hematom cerebral.
Durerile de cap frecvente, neputinţa de a utiliza la capacitate maximă mâna stângă sau dreaptă, confuzie... Acestea sunt semne care trebuie să determine pe oricine, mai ales pe cei în vârstă, să consulte un neurolog. Deoarece aceste simptome pot semnala existenţa unui hematom cerebral.
Hematomul este o acumulare de sânge într-un ţesut sau într-un organ, apărută în urma unei hemoragii. Hematoamele au aproape întotdeauna drept cauză un traumatism. Iar în majoritatea cazurilor, hematomul se resoarbe într-un timp relativ scurt. Problematice sunt hematoamele localizate la nivelul creierului. Deoarece în funcţie de cauză, de vârstă, de afecţiunile asociate şi de mărime, hematomul este mai dificil de tratat.
Hematoamele cerebrale sunt clasificate în trei categorii, în funcţie de localizare. “Hematoamele extradurale sunt situate între bolta craniană şi dura mater (învelişul extern al creierului), cele subdurale sunt localizate între dura mater şi creier. Cea de-a treia categorie de hematoame cerebrale o constituie cele intracerebrale, situate în interiorul creierului”, explică prof. dr Dan Voinescu, şeful secţiei de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.
Hematoamele subdurale apasă creierul şi sunt la rândul lor
de două feluri: acute şi cronice. Cele acute sunt cauzate de un traumatism grav
şi pot apărea la orice vârstă. Specific vârstei a treia, după 60 de ani, este
hematomul subdural cronic. “O dată cu vârsta se produce o atrofie cerebrală,
adică creierul se micşorează ca volum, iar spaţiul dintre creier şi dura mater
este mai mare decât la persoanele mai tinere”, arată specialistul nostru.
Fragilitatea vaselor de sânge, specifică vârstei înaintate, face ca, la cel mai
mic traumatism cranian, să se formeze un hematom subdural cronic. Iar pentru că
spaţiul dintre dura mater şi creier este mai mare, hematomul evoluează lent, făcându-se
simţit de pacient după o lună, două, poate chiar trei de la incident. Semnele
neurologice apar de-abia în momentul în care hematomul începe să apese pe
creier, provocând dureri de cap şi îngreunându-i pacientului capacitatea de a
se mişca, de a vorbi. “Orice lovitură uşoară la cap, chiar şi o lovitură cu
capul de tocul uşii, poate duce la formarea unui hematom în cazul unei persoane
în vârstă. De cele mai multe ori, până când apar simptomele neurologice ale
hematomului, pacientul a şi uitat că s-a lovit”, precizează prof. dr Voinescu.
Factor favorizant
Unul dintre factorii favorizanţi pentru apariţia unui
hematom subdural cronic îl constituie tratamentul anticoagulant sau
antiagregant administrat pacienţilor vârstnici cu probleme ale inimii.
Specialistul spune că, în general, medicii cardiologi prescriu o doză mică de
anticoagulante sau antiagregante (aspirina, plavixul, sintromul) pacienţilor cu
probleme cardiace pentru a preveni un eventual infarct miocardic sau un
accident vascular cerebral. Aceste medicamente sunt foarte bune pentru inimă, întrucât
fluidifică sângele. Pe de altă parte, se modifică factorii de coagulare a sângelui,
drept pentru care sângerările sunt mai prelungite şi mai abundente decât la
pacienţii care nu fac astfel de tratamente.
Simptome
Cel mai frecvent simptom este durerea de cap. Pe măsură ce trece timpul, pacientul devine confuz, nu mai este atent la ceea ce se întâmplă în jur, uită ce vrea să spună, uită pentru ce se duce într-un anumit loc. Într-o altă fază pot apărea tulburări de vorbire: pacientul se exprimă greu, nu-şi găseşte cuvintele. Apoi, apar deficite motorii, bolnavul observând că nu-şi mai poate mişca mâna stângă sau dreaptă sau când merge îşi târâie un picior. Toate aceste semne neurologice apar progresiv, iar starea pacientului se agravează de la o zi la alta, ultimele stadii în cazul în care hematomul nu se tratează fiind coma şi decesul pacientului. De aceea, încă de la primele simptome, bolnavul trebuie să ajungă la medic şi să beneficieze de o investigaţie RMN (rezonanţă magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf). “Aceste două tipuri de investigaţie sunt singurele care descoperă un hematom între dura mater şi creier. Radiografiile craniene sau alte examene nu au nici o valoare. În cazul în care pacientul are domiciliul într-un orăşel mic, unde nu există RMN sau computer tomograf, el trebuie îndrumat către un centru unde poate beneficia de acest tip de investigaţii”, atrage atenţia prof. dr Voinescu.
Citește pe Antena3.ro
TRATAMENT. Hematomul subdural cronic nu poate fi îndepărtat decât chirurgical. Din punct de vedere strict neurochirurgical, îndepărtarea acestui tip de hematom este una dintre intervenţiile chirurgicale cele mai uşoare. Operaţia constă în îndepărtarea temporară a unui mic capac osos, de aproximativ 3 cm, deschiderea dura mater şi evacuarea hematomului. Apoi se spală cu ser fiziologic zona subdurală, se pune capacul osos şi se montează un dren pentru o zi-două, după care se îndepărtează şi se administrează un tratament medicamentos timp de o săptămână, în condiţii de spitalizare. Dacă nu apar complicaţii, pacientul este externat după o săptămână de la operaţie.
Sfatul medicului
“Primii care observă simptomele neurologice ale hematomului subdural cronic sunt membrii familiei vârstnicului. În marea majoritate a cazurilor, bolnavul nu sesizează aceste modificări. De aceea, familia trebuie să fie foarte atentă la starea de sănătate a bătrânului şi să îl ducă la medic imediat ce constată primele semne specifice unui hematom. Cu cât pacientul ajunge la medic mai devreme, cu atât şansele de recuperare completă sunt mai mari, iar riscul complicaţiilor mai mic”, arată prof. dr Dan Voinescu.
