Era o vreme în care părinţii unui elev care lua hepatita A de la şcoală se căinau de mama focului cum că odrasla lor va rămâne toată viaţa cu un ficat fragil, că va trebui să ducă o viaţă de bolnav, că va mânca măsurat cu cântarul şi compasul şi că va fi vai şi amar. Tot pe atunci mai umbla o vorbă şi anume că bolnavul de hepatită A trebuie să mănânce mai ales brânză de vaci şi să stea în pat 21 de zile. Ambele ziceri erau nişte aiureli contrazise mai apoi de medicină.
În primul rând, în peste 90% dintre cazuri, fostul bolnav de hepatită A nu rămâne cu urmări grele la ficat. Peste episodul acut, ficatul redevine normal. Pacientul, care are un confort digestiv normal, poate mânca orice, bineînţeles dacă este acceptat de sistemul lui digestiv.
Virusul A trece şi în sistemul vezicii biliare unde se produc inflamaţii şi iritaţii, deci bila refuză anumite mâncăruri, de regulă, prăjeli şi grăsimi. Dacă stăteai în pat 21 de zile pierdeai masă musculară fără rost. Când bolnavul de hepatită A se mişca, ficatul avea nevoie de anumite elemente produse chiar de acest organ. Astfel, nu se leneveau ficatul şi muşchii. Bolnavul de hepatită A trebuie să se abţină de la alcool şi de la fumat. Ţigara reduce oxigenul din circuitul celulelor, ele dau de dioxid de carbon din fumul tutunului şi ficatul cu oxigen puţin face mai puţine legături de energie, deci organismul sărăceşte în energie.
Tratamentul în hepatita A este igieno-dietetic, adică se impune un regim de viaţă şi de mâncare deştept. Medicamente împotriva virusului nu se impun. Este util vaccinul împotriva virusului A, căci el stimulează anticorpi pe durata a 10 ani.
Virusul A ajunge în urină şi în fecale. Aşa că circuitul de infectare este fecal-oral. Când un copil se duce la WC la şcoală sau grădiniţă şi se şterge la fund cu mâna dreaptă contaminează şi robinetul de la chiuvetă dacă-l deschide cu mâna cu care s-a şters la popou. Copilul trebuie să fie învăţat să deschidă robinetul de la chiuvetă cu cealaltă mână pentru a nu se contamina şi ceilalţi elevi care se spală pe mâini. De la momentul infectării cu virus A până la apariţia simptomelor de icter trec 4-6 săptămâni, timp în care bolnavul e contagios. De aceea trebuie izolat în spital 7-10 zile şi apoi e cazul să stea acasă 3 săptămâni. Hepatita A seamănă la debut cu o gripă cu dureri de muşchi, febră 38 de grade, stare generală rea. Până la îngălbenirea ochilor şi pielii din icter poate apărea un sindrom digestiv cu greaţă, vărsături, diaree, dureri slabe de stomac. Simptomele apar cam în 30% din cazuri, majoritatea de 70% duc hepatita A pe picioare.