Iubeşte-ţi inima!

Bolile cardiovasculare reprezintă în mod obiectiv cea mai importantă cauză a mortalităţii şi a morbidităţii pe plan mondial, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Multe decenii a circulat prejudecata că aceste maladii sunt mai răspândite şi mai grave în rândul bărbaţilor, concepţie ce a fost combătută în ultima vreme prin numeroase studii ştiinţifice. De fapt, pentru femei există un risc de 40% de deces prin afecţiuni cardiovasculare, de câteva ori mai mare decât, de pildă, cel asociat cancerului de sân sau de col uterin.

La 60 de ani, mortalitatea prin afecţiuni cardiovasculare depăşeşte pe cea însumată tuturor maladiilor canceroase. Dar în timp ce facem paşi importanţi în prevenirea şi depistarea precoce a maladiilor canceroase, bolile cardiovasculare sunt deseori neglijate sau considerate ca o fatalitate.

LA FEMEI
Este adevărat că la femei bolile cardiovasculare apar cu circa 10 ani mai târziu ca la bărbaţi, dar ele au tendinţa de a dezvolta forme mai grave şi prezintă frecvent dificultăţi de diagnostic şi tratament. Cel mai des, maladiile cardiovasculare apar în anii premergători menopauzei şi în postmenopauză, un rol important avându-l scăderea estrogenilor, cu alterarea pereţilor arteriali, scăderea HDL (colesterolul bun) şi creşterea LDL (colesterolul rău), creşterea fibrinogenului sangvin cu favorizarea fenomenelor de tromboză. De asemenea, la femei există atât tendinţa de a dezvolta blocaje pe arterele coronare principale, cât şi afectarea sistematică a vaselor mici ale inimii.

FACTORI DE RISC
Cei mai importanţi factori de risc includ:
hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat (mai ales cel de tip II), valorile mari ale trigliceridelor şi colesterolului, existenţa afecţiunilor cardiace în antecedentele familiale, fumatul, stresul şi depresia. Terapia de substituţie hormonală, recomandată înainte pe scară largă, nu mai este azi considerată un factor de protecţie împotriva maladiilor cardiovasculare.

Infarctul miocardic are o evoluţie mai gravă la femei, fiind însoţit de o rată de deces în primul an cu 50% mai mare decât la bărbaţi şi cu risc dublu de a dezvolta un al doilea infarct în următorii cinci ani.

Simptomatologia infarctului la femei se abate frecvent de la forma clasică, descrisă în tratatele de medicină, aceea de durere toracică severă şi prelungită. S-a constatat că în 45% din cazuri pacientele nu prezintă această manifestare, ci simptome vagi, imprecise: ameţeală, slăbiciune, oboseală inexplicabilă, palpitaţii, dispnee (respiraţie dificilă).

Alteori, apar greaţă, vărsături, dureri în partea de jos a pieptului sau în zona central superioară a abdomenului, ca o arsură, tabloul putând fi confundat cu o tulburare digestivă. Deseori, pacientele relatează că au prezentat cu şase săptămâni înainte o stare marcată şi inexplicabilă de oboseală, tulburări de somn, dispnee, anxietate, disconfort abdominal, indigestie, pentru ca apoi simptomele să se agraveze brusc, chiar în absenţa unui efort, de multe ori noaptea. De aceea, frecvent, femeile sau chiar personalul medical ignoră aceste manifestări sau le atribuie o altă semnificaţie, putându-se ajunge, din nefericire, la distrucţii cardiace grave.

Fără alcool şi fără ţigară
Conferenţiar doctor Ioan Coman, Societatea Română de Cardiologie, spune că stilul de viaţă echilibrată previne bolile de inimă. "Zi de zi, ne putem ajuta inima, respectând câteva principii simple: alimentaţie echilibrat cu un consum redus de sare şi grăsimi de origine animală, mişcare, evitarea factorilor de risc, precum fumatul şi consumul excesiv de alcool. Alimentaţia echilibrată cu un consum redus de grăsimi saturate de origine animală este primul pas către o inimă sănătoasă. Grăsimile bune, de origine vegetală, mono şi polisaturate, ajută la menţinerea sănătăţii inimii. Surse bune de grăsimi nesaturate sunt peştele slab, uleiurile vegetale, margarina tartinabilă, alunele, fisticul, seminţele. Aceste alimente sunt bogate în Omega 3 şi Omega 6, acizi graşi esenţiali care au rol însemnat în păstrarea sănătăţii inimii. Ne putem ajuta inima să fie sănătoasă făcând mişcare în fiecare zi, renunţând la un stil de viaţă sedentar. Încercările pe care le facem pentru a evita sedentarismul pot deveni chiar o plăcere. Nu este neapărat nevoie să mergem la aerobic, să alergăm kilometri prin parc sau să ridicăm greutăţi. Este suficient ca în fiecare zi să ieşim la o plimbare de 20-30 de minute, poate să mergem pe jos de la serviciu înspre casă pentru a ne relaxa sau să alegem scările în locul liftului".