Zguduitura cutremurului a trecut, au ramas insa la unii oameni spaimele, care le creeaza o continua stare de anxietate. Conferentiar doctor Radu Mihailescu, directorul Spitalului de psihiatrie "Obregia", spune ca anxietatea este un mecanism de aparare precum durerea.
FLORIN CONDURATEANU - Pulsul medicinei
Aparitia unui pericol declanseaza mecanisme metabolice, hormonale, electrofiziologice, biochimice cerebrale pentru anxietate, care este o protectie fiziologica dupa principiul "Lupta sau fugi!". Dupa terminarea pericolului insa, procesele de protectie trebuie sa se stinga, dar mai raman si resturi de stres, tocmai aceste rezidii de anxietate sunt patologice. Dupa cutremur, populatia trebuie sa fie desensibilizata de resturile de anxietate. Accidentele sunt determinate mai ales de deciziile gresite, de panica. Intr-un cinematograf, daca ia foc o draperie, nimeni n-ar muri din foc, dar, intrata in panica, multimea se calca in picioare pentru a fugi si unii mor. Anxietatea este o protectie, dar panica este catastrofala.
Oamenii trebuie sa-si elimine, sa-si domine reactiile impulsive, panica. Nu bomba teroristilor este asa de periculoasa, periculoasa este mintea oamenilor in care s-a instapanit o permanenta stare de amenintare, de altfel, telul terorismului este tocmai acela de a induce in populatie o permanenta stare de nesiguranta. Deci, inca o data, anxietatea este buna, este o aparare, insa deraierile anxietatii, panica, spaima trebuie stapanite. Frica, anxietatile focalizate devin fobii. Unii se tem de ace, altii de soricei, unii de paianjeni sau de serpi. Altii fac fobii de situatii, fobia vorbitului in public, fobia mancatului in prezenta altor oameni. O persoana cu fobie, cand intalneste stimulul respectiv, face atacuri de panica. Omul cu claustrofobie, daca este silit sa intre in ascensor, face atac de panica, tahicardie paroxistica, senzatie de moarte. Desensibilizarea de resturile de anxietate se face si cu ajutorul medicamentelor, dar si prin sedinte de psihoterapie comportamentala.
Citește pe Antena3.ro