Medicamentele care ne ingrasa

Medicamentele contra depresiei, hipertensiunii, diabetului, anticonceptionalele si antibioticele au, de regula, efecte secundare. Pe lista acestora figureaza si luarea in greutate.

RECOMANDARE. Daca aveti probleme cu greutatea, consultati-va temeinic cu medicul specialist

Profesorul doctor Charles Hagege, de la Clinica de Farmacologie si Gastroenterologie din Paris, explica acest fenomen in cartea sa, "Ghidul complet al medicamentelor". El afirma ca medicamentele care au ca efecte nedorite uscarea gurii si senzatia de sete pot provoca ingrasarea. Mai ales daca pacientul isi potoleste setea cu bauturi carbogazoase, bogate in zahar, aportul caloric se mareste considerabil. Alte medicamente stimuleaza pofta de mancare, iar consumul de alimente este mai mare decat inainte de tratament. Anumite medicamente contribuie la retentia de apa, ceea ce duce la cresterea in greutate.

RISCURI. La toate aceste fenomene se poate adauga si starea de sanatate a pacientului, care uneori nu-i mai permite sa faca miscare. In aceste conditii, el nu mai consuma calorii si se ingrasa mult mai repede. Prof. dr. Hagege precizeaza ca anumite medicamentele modifica pacientilor gustul si au tendinta de a manca mai mult pentru a scapa de senzatia neplacuta din gura. S-a constatat acest lucru in cazul unor antibiotice, dar cum acestea nu sunt prescrise pentru lungi perioade de timp, nu au un impact prea mare asupra greutatii corporale.

Medicamentele care stimuleaza setea si pofta de mancare sunt antidepresivele, antipsihoticele, anumite pastile contra hipertensiunii si toate anticolinergicele, care se prescriu in boli precum miastenia, glaucomul. De asemenea, corticoizii, sulfamidele, anticonceptionalele si anumite antialergice favorizeaza apetitul. Antiinflamatoarele nesteroidiene, estrogenii, insulina si medicamentele pentru diabet provoaca retentia de apa.

SOLUTII. "Ingrasarea cauzata de medicamente reprezinta mai mult decat un factor de risc legat de cresterea in greutate. Pacientul poate sa-si abandoneze tratamentul pentru ca se ingrasa. De aceea, medicii trebuie sa-i previna pe pacienti asupra acestui efect nedorit. Mai ales daca acestia au deja probleme cu greutatea sau daca au antecedente in familie. In plus, este recomandata respectarea unui regim alimentar adaptat tratamentului cu astfel de efecte secundare", spune prof. dr. Charles Hagege.

STRESUL SI OBEZITATEA

Atunci cand stresul acut intervine in viata noastra, in organism se declanseaza o serie de reactii. Muschii se contracta pentru a ne apara, tensiunea creste, pulsul si respiratia se accelereaza. Digestia se blocheaza, sangele se coaguleaza mai repede, iar ficatul elibereaza energie sub forma de glicogen, fapt care va creste nivelul zaharului in sange. Astfel, se poate ajunge la diabet si la obezitate. De asemenea, cortizolul eliberat va provoca depozitarea de grasime, in special in jurul abdomenului. Un alt motiv pentru care stresul ingrasa este ca, in mod inconstient, in perioadele de stres suntem tentati sa mancam mai mult pentru a ne calma. Astfel, nu numai ca mancam mai mult in perioadele de solicitare fizica si psihica, dar si asimilam mai repede.