Obezitatea, exmatriculată din şcoli

În premieră, în ţara noastră, începând cu anul de învăţământ 2010-2011 se derulează programul de prevenţie a obezităţii la vârstele tinere, susţinut de specialişti din mai multe societăţi: Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Boli Cardiovasculare, Medici de Familie.

Programul are ca scop major educarea populaţiei, în general, şi mai ales a copiilor de vârste preşcolare şi şcolare, a studenţilor şi a adulţilor tineri, în sensul adoptării unui stil de viaţă echilibrat, bazat pe o alimentaţie sănătoasă şi pe combaterea sedentarismului.

Profesorul doctor Constantin Ionescu-Târgovişte avertizează părinţii că un copil de 7-8 ani care are 2 kg peste greutatea normală, aproape nesesizabile, ca adult, adică la 40-45 de ani, va avea cu 20 kg în plus. Concret, începând cu 15 septembrie, când se dă startul în noul an de învăţământ, copiilor li se vor înregistra greutatea, înălţimea şi circumferinţa abdomenului, "pentru a vedea, în timp, dacă aceşti parametri pot să aibă valoare informativă. Dacă învăţătorii, profesorii sau cadrele medicale (acolo unde mai sunt) găsesc cazuri mai deosebite, cu obezităţi mari, ele vor fi dirijate către centrele de diabet, pentru a preveni diabetul zaharat, consecinţă directă a obezităţii.

Este foarte important ca noi să depistăm astfel cazurile aflate în faze precoce ale tulburărilor metabolice, pentru că una este să diagnostichezi un diabet, să zicem, la 20 de ani, fără nici o complicaţie, şi alta este la 40 de ani, când diabetul este asociat cu complicaţii severe", atrage atenţia profesorul Târgovişte. De asemenea, încă din prima zi, pe e-mail-urile tuturor şcolilor din România vor fi expediate mesaje privitoare la obezitate, combaterea şi consecinţele acestei boli. Mesajele vor fi adaptate destinatorilor, respectiv pe categorii de vârstă, vor fi elaborate şi aprobate de specialişti. Pentru a mări impactul, mesajele vor fi mediatizate.

La programul de prevenţie a obezităţii participă specialişti din toată ţara în mod voluntar. În schimb, el nu este susţinut financiar de Ministerul Sănătăţii, deşi pe termen mediu şi lung el este principalul beneficiar, prin reducerea substanţială a costurilor generate de complicaţiile obezităţii.

Modelul finlandez, preluat de mai multe ţări
În Finlanda, ţara unde se consumă, tradiţional, cantităţi mari de unt, a fost implementat un program naţional de prevenţie a obezităţii. Consecinţa principală: a scăzut mortalitatea prin boli cardiovasculare cu 40%, o scădere foarte mare. Acest program de prevenţie a costat foarte mult şi s-a bazat pe determinări biologice foarte precise, pe subprograme de modificare a stilului de viaţă în mod organizat, respectiv pe alimentaţie echilibrată, exerciţii fizice etc. Modelul finlandez a stimulat şi alte ţări, cum sunt SUA, de a derula programe de prevenţie.

"În România, oricât ar fi pensia de mică, o alimentaţie bogată în calorii nu e o problemă, deoarece ea se bazează pe cartofi, fasole, pâine, carne grasă. Astfel, cu bani puţini poţi avea o alimentaţie bogată în calorii, dar săracă în principii nutritive valoroase, obţinute din alimente superioare calitativ"
profesorul doctor Constantin Ionescu-Târgovişte